Este sau nu vremea legii ? Dacă da, atunci este momentul să publicăm acest material.

Primarul din Boișoara se plânge de câțiva ani că în Țara Loviștei există o mafie a retrocedărilor și exploatării pădurilor. Prezintă fapte, dă nume, aduce în sprijin documente. Nimeni nu reacționează.

Criterii Naționale publică acum, integral, unul dintre memoriile depuse la autorități de către acest primar. NU ȘTIM DACĂ, PUNCT CU PUNCT ȘI NUME CU NUME, FAPTELE SEMNALATE SUNT REALE ȘI NICI NU PUTEM VERIFICA ACEST LUCRU. AR FI NEVOIE DE ZECI DE POLIȚIȘTI ȘI O DUZINĂ DE PROCURORI PENTRU A SPUNE DACĂ TOTUL ESTE REAL ȘI ADEVĂRAT. NICI 100 DE ZIARIȘTI DE INVESTIGAȚIE NU AR REUȘI SĂ DUCĂ LA BUN SFÂRȘIT O ASTFEL DE ANCHETĂ. Organele statului au însă forța de a face acest lucru.

În aceste condiții, rolul pe care ni-l asumăm nu este acela de a determina unde are dreptate sau unde greșește primarul Nicu Gheorghe, ci de a semnala că în Țara Loviștei se vorbește despre fapte de corupție deosebit de grave, pus epe seama unor afaceriști, oameni politici și din administrație, oameni ai legii.

Mai avem un rol, anume acela de a urmări reacțiile celor în drept să cerceteze. Există suspiciunea că se dorește mușamalizarea unor grave fapte penale. Avem competența necesară pentru a verifica o asemenea ipoteză.

Câteva cuvinte despre cel ce semnează dezvăluirile ce vor urma. Primarul Nicu Gheorghe nu are o presă prea bună. Ne întrebăm însă dacă este de vină el sau vina o poartă cei care doresc să îl compromită. Ce e drept, alesul din Boișoara este un nonconformist. Dacă ar fi fost altfel, nu ați fi putut citi rândurile care urmează.

Acestea fiind spuse, iată ce declară, sub semnătură, primarul Nicu Gheorghe din comuna vâlceană Boișoara.

---

 

ABUZURI ŞI PROBLEME ÎN (RE)CONSTITUIREA 

DREPTURILOR DE PROPRIETATE FUNCIARĂ-FORESTIERĂ

OBŞTILOR DE MOŞNENI DIN NORDUL JUDEŢULUI VÂLCEA ŞI ÎN EXPLOATAREA PATRIMONIULUI DOBÂNDIT

 

 

 

Zona din nordul judeţului Vâlcea se confrunta cu grave probleme economico-sociale cu tendinţe de acutizare, cauzele principale privind în ansamblu setea de inavuţire ale unor persoane structurate în puternice grupuri de interese, cu interferenţe si conexiuni la nivelul instituţiilor statului, urmărind acapararea  şi folosirea în interes personal a fondului  funciar-forestie, dar şi a banului public, inclusiv a fondurilor comunitare europene dar şi  realizarea protecţiei faţă de responsabilitatea juridică şi penală pentru faptele cu conotaţii infracţionale comise.

 

Reconstituirea drepturilor de proprietate funciară forestieră obştilor de moşneni, proces firesc şi legal de reparaţie istorică, a fost însoţit şi în judeţul Vâlcea, judeţ cu o pondere forestieră însemnată la nivel naţional, de interferenţa unor persoane interesate să acapareze în folos propriu acest proces, prin accederea în funcţiile decizionale ale obştilor, urmarea demersurilor „recunoscute” ori arogate în redobândirea drepturilor moşteneşti, legale sau vizibil „umflate”. Apoi, prin manipularea masei de ignoranţi, au exploatat mai mult în folos personal masa lemnoasă avută la dispoziţie mai ales cu complicitatea angajaţilor ocoalelor silvice private ce le arondează, a factorilor decizionali excesiv de toleranţi din cadrul ITRSV VALCEA, a lucrătorilor din poliţia locală sau zonală dar şi ai administraţiilor publice locale, în cele mai multe cazuri, „cointeresaţi” corespunzător.

Ca şi în alte zone din ţară, şi în zona de nord a Vâlcii, asistăm astăzi la un proces ireversibil şi cu consecinţe aproape incalculabile de devalizare a patrimoniului forestier, prin vânzări şi schimbarea destinaţiei terenurilor, exploatari intensive legale dar şi prin nerespecatrea APV-urilor, tăieri la ras, in parcele sau în zone de gol alpin, fără să fie respectate măcar parţial programele de reîmpădurile, efectele privind grave implicaţii asupra mediului şi solului, cresterea fenomenelor de deversări de torenţi cu antrenare aluvionară, colmatarea rapidă a cuvetelor lacurilor de acumulare şi a albiilor majore ale râurilor, deversări aluvionare, amplificarea dezastrelor şi calamităţilor, în contrapondere cu îmbogăţirea fără just temei a unor grupuri de persoane influente.

Până a se ajunge la această etapă, cauzele privesc modul defectuos şi în multe cazuri infracţional, de reconstituire a drepturilor de proprietate funciară forestieră obtilor de moşneni, în temeiul legii nr.1/ 2000 şi a OG nr. 26 / 2000.

 

 

 

-Grave erori si ilegalităţi în procesul de după anul 1990 de constituire şi reconstituire a proprietăţilor confiscate abuziv de regimul comunist. Desi procesul a fost legitim de altfel,în contextul în c are au fost aplicate controversatele şi contradictoriile legi funciare, proprietatea arbilă şi mai ales cea forestieră a fost creată prin redistribuire mai mult către persoane neîndreptăţite, în detrimentul proprietarilor de drept şi a mostenitorilor de drept ai acestora, mai ales cu sprijinul unor complicităţi din administraţiile locale, dar şi judeţene (usor de creat pe fondul sărăciei, dorinţei de inavuţire pe căi ilegale şi a  unor grave carenţe etice profesionale şi educaţionale), complicităţi care nu au fost sancţionate decât în rare cazuri, indeosebi atunci cand au devenit indizerabile grupurilor care le protejaseră .

Procesul a înregistrat comiterea unior grave nereguli, abuzuri şi chiar ilegalităţi, în care sunt implicaţi foşti sau actuali factori de decizie din administraţiile locale, membrii fostei Comisii Judeţene de Reconstituire a Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor şi ai secretariatului tehnic, a aparatului tehnic de spacialitate al Prefecturii Jud. Vâlcea, juriştii, foşti directori generali, secretar, subprefecţi ori prefecţi, dar şi reprezentanţi ai Romsilva RA.

Neregulile sunt dovedite cu prisosinţă în efectele de azi, în cadrul sutelor de procese privind proprietatea funciară moştenească de la judecătoriile Brezoi şi Horezu, de la Tribunalul Vâlcea ori de la Curtea de Apel Piteşti, instanţe chemate azi să rectifice abuzurile şi ilegalităţile comise în procesul de reconstituire a proprietăţii moşteneşti. Aproape că nu există obşte de moşneni care să nu aibă ori să nu fi avut litigii de proprietate pe rolul instanţelor, ceea ce denotă superficialitatea ori interesul cu care s-au pronunţat hotărârile Comisiei Judeţene de fond funciar. Ani de zile şi miliarde de lei cheltuiţi prin instanţe, pentru că membrii CJFF Vâlcea, îndeosebi reprezentanţii serviciului Juridic, ai secretariatului tehnic, reprezentantul Romsilva Ra şi cel al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, nu au verificat corespunzător, în drept şi în fapt, temeinicia şi legalitatea solicitărilor, existenţa tuturor documentelor cerute de lege, a vcererilor, aprobărilor şi solicitărilor comisiilor locale de fond funciar,  întindererea reală a drepturilor, existenţa continuităţii cu obşti dinainte de 1948, dacă amplasamentele puse la dispoziţie fuseseră ori nu revendicate şi în general toate atributele conferite CJFF de HG 895 / 1995.

Alte metode de fraudare a drepturilor de proprietate funciară şi forestieră:

-folosirea în procesul de reconstituire a unor acte primare false sau incomplete(cazurile Obştilor de Moşneni Belceşti Pereşti; Boişoara Găujani;proprietatea individuală de 120 ha, pădure, revendicată netemeinic şi primită după un autor neîndreptăţit(Munteanu Toma şi ascendentul său Munteanu Ioan din com. Vaideeni, jud. Valcea), in zona complexului ALPINA SKI RESORT de la Lacul Vidra, com. Voineasa de către Deaconeasa Rodica din Călimăneşti. Obţinerea a doi munţi Galbenu şi Patrimanu, din masivul lotru-Latoriţa, prin falsificare de documente de către un grup infracţional, trimis în judecată, grup din care fac parte Deaconeasa Gh zis Gicu, fost şef de ocol silvic şi Basarabă Mircea, parte din terenuri fiind ulterior înstrăinate firmei austriece”Cascade Empire” cu sediul la Sebeş, jud. Alba, prejudiciul, la nivelul a 10 ani în urmă fiind de peste 5 milioane euro ş.a.  

-complicităţi la nivelul comisiilor locale de fond funciar, toleranţă, abuzuri si ilegalităţi în ceea ce priveşte completarea anexelor, modificarea limitelor şi amplasamentelor iniţiale ale proprietăţilor;

-substituirea în drepturi a persoanelor fizice şi juridice îndreptăţite; 

– netemeinicia propunerilor de validare ;

-lipsa dovezilor de continuitate cu entităţi, persoane fizice sau obşti moşteneşti din perioada interbelică şi lipsa actelor primare de proprietate;

– lipsa anexelor  ori completarea lor cu inexactităţi şi omisiuni voite;

-falsificarea ori modificarea favorabilă unor interese nelegitime a Proceselor verbale de punere în posesie precum şi completarea acestora cu omisiuni de natură să favorizeze arbitrariul ( de ex.în anumite titluri de proprietate în mod intenţionat nu sunt trecute UP-urile-unităţile parcelare ori limite certe ale proprietăţii, meţionându-se pentru perimetre de sute de hectare „gol alpin”-vezi Titlurile de proprietate nr 5 şi 6 / 2002 eliberate Obştii de Moşneni Boişoara-Găujani); 

-falsificarea unor expertize tehnic în specialitatea cadastru –topografie, prin înserarea unor limite şi suprafeţe de teren nereale;

-contestarea în instanţă a deciziilor administrative nefavorabile şi caştigarea proceselor ce le consacră drepturi de proprietate ilegitime,  folosind mijloace probatorii dolosive, ori complicităţi îm mediul jurisdicţional;

-obţinerea sprijinului interesat a unor factori decizionali care au activat în  instituţille  judeţene de resort (ITRSV, Romsilva, Comisia Judeţeană de fond funciar), pentru tolerarea unor abuzuri şi ilegalităţi; 

Între  consecinţele directe  ale actualei stări de fapt:

-la multe dintre obşti, s-au instalat conduceri discreţionare, care dispun după bunul plac de patrimoniul forestier, refuză să prezinte Adunărilor generale situaţia exactă a cheltuielilor, ori refuză să pună la dispoziţie actele contabile, acestea fiind foarte greu obţinute şi în cadrul proceselor în instantă( a se vedea procesele cu persoanele din conducerile obştilor Racoviţa, Boişoara  şi Robeşti-Câineni).

– în toate cazurile când Adunările generale au încercat să schimbe aceste conduceri abuzive, s-au lovit de impedimente formale, precum contestarea modului în care s-a convocat adunarea generală, contestarea anunţurilor publice făcute în acest scop, contestarea numirilor; 

-încălcarea gravă a drepturilor de proprietate a persoanelor îndreptăţite legal la despăgubire şi măsuri reparatorii; 

-existenţa , în cei 13 ani de la apariţia Legii nr 1 / 2000 , la nivelul instanţelor vâlcene a peste 1000 ( una mie !) de procese privind litigii de proprietate în care sunt implicate cele aproximativ 50 de obşti de moşneni din judeţ, ceea ce subliniază ambiguităţile, fraudele şi abuzurile în procesul de reconstituire a dreptului de proprieate forestieră;

– crearea unui însemnat prejudiciu cauzat statului, prin acapararea şi exploatarea intensă a unui patrimoniu forestier şi de păşune totalizând zeci de mi de hectare ;

– imposibilitatea reconstituirii  proprietăţii persoanelor fizice şi juridice îndreptăţite cărora nu li se mai pot retrocedea integral suprafeţele de pajişte ori fond forestier care le-au aparţinut de drept;

-în cazul anulării de către instanţele judecătoreşti a actelor de proprietate dobândite în condiţii ilegale de către Obşti de moşneni neîndreptăţite,  restituirea proprietăţilor către cei îndreptăţiţi a acestor  suprafeţe  de fond forestier se va face în condiţiile în care masa lemnoasă este déjà exploatată şi valorificată de către grupuri de interese ilegitime;

– se  măreşte  permanent cuantumul prejudiciului creat statului prin aceste practici ,   iar acest prejudiciu se extinde cu fiecare zi de exploatare a patrimoniului stăpânit  vremelnic şi ilegal.

Abuzuri şi ilegalităţi în procesul de înfiinţare şi împroprietărire a Obştei de Moşneni Boişoara Găujani(OMGB), cu 5585 ha teren din patrimoniul statului român

Amploarea activităţilor, pretabile a se circumscrie infracţiunilor, săvârşite de către grupul din  conducerea al O.M.B.G., condus de către Popa Nicoae Robison, între care majoritatea membrilor ai aşa-zisului Consiliu de administraţie al Obştii: Toma Constantin, Popelca Dumitru,Iagaru Patru,Ceausila Ion,Mandea Neagoe,Popa Petre,sunt persoane cu carte putina,semianalfabeti,  la care se adaugă angajaţii cu rol de pază al fondului forestier al obştii-pădurarul  Ivănescu Nicolae, Nicolae Vasile,Balteanu Marcu,Ana Ilie ,actuala conducere a ocolului silvic privat „Clăbucet”, ce „administrează  fondul forestier,  absenţa sancţionării în vreun fel a acestora pentru faptele grave, săvârşite în mod repetat, a generat în plan teritorial, reacţii publice individuale ori colective de descurajare. S-a creat şi aproape s-a generalizat  sentimentul că acest grup reprezintă şi face „legea” pe teritoriul comunelor Boişoara, Titeşti şi Câineni, că îndiferent ce fapte penale ar săvârşi, nu pot fi traşi la răspundere penală, întrucât se bucură de protecţie la nivelul instituţiilor de stat destinate să aplice legea: poliţie, parchet şi instanţele judecătoriei Brezoi. 

Această percepţie a fost şi este  alimentată de înşişi cei nominalizaţi, care şi-au afirmat public intangibilitatea şi protecţia de care s-ar bucura la nivelul instituţiilor de stat,  după fiecare proces în urma căreia au reuşit să anuleze procesele verbale de sancţionare contravenţională, întocmite de primar ori alţi agenţi constatatori ai primăriei Boişoara, pentru faptele contravenţionale săvârşite, după ce nu s-a pus în aplicare  suspendarea  serviciului silvic (marcări tăieri şi exploatări de masă lemnoasă) – din rea credinţă şi lipsă de voinţă-conform hotărârilor judecătoreşti, definitive şi irevocabile, de către instituţiile de stat abilitate, ( recte: Prefectură, ITRSV_Vâlcea, Romsilva) , sau după ce, în urma sesizării punctuale a altor instituţii( APIA; ITRSV), cu privire la săvârşirea de fapte , a căror cercetare şi sancţionare,  intra în competenţa acestora , echipele de control trimise să constate cele semnalate cu documente ori înregistrări foto-video elocvente, au refuzat să constate adevărata stare de fapt, minimalizant faptele ori au fost surprinse ori semnalate că au participat cu cei cercetaţi la agape „ de protocol”. 

Sistemul  de protecţie a intereselor ilegitime al grupului de conducere al OMBG, este însă real, funcţional şi parţial vizibil, fiind alimentat cu mari sume de bani rezultaţi din exploatările forestiere legale şi ilegale, ori din subvenţiile acordate obştii, nemeritat şi nejustificat de stat prin APIA. El cuprinde funcţionari ori  magistraţi , care, în virtutea deontologiei profesionale, în loc să cerceteze corespunzător şi constate faptele reale infracţionale semnalate, au căutat în mod repetat să eludeze fondul problemei, să minimalizeze semnalările, să creioneze o altă realitate nereală şi în final să exonereze de răspundere penală pe făptuitori. Consecinţele acestor stări de fapt în comunele din ţinutul Loviştea, jud Vâlcea, privesc: slăbirea încrederii, până a fi inexistentă, in înstituţiile de stat şi în lege, descurajare, umilinţă şi supunere în faţa infractorilor,mentinerea unei stari anarhice prin ultragierea prin persoane interpuse sau direct a primarului comunei Boisoara(cel putin 10 plangeri de ultraj solutionate de Parchetul Brezoi cu clasarea cauzei cu toate ca exista la dosarul multor cauze inclusiv certificate medico-legale)

Pentru a se înţelege mai bine întregul mecanism de interese, influenţă şi protecţie, evidenţiem faptul –pe care deşi nu îl putem noi proba, neavând nici competenţa, nici mijloacele necesare, că acest grup de mari interese, predominant axat pe săvârşirea de fapte ce pot îmbrăca un caracter infracţional, gravitează în jurul numitului Boromiz Gheorghe zis Gelu, din Râmnicu Vâlcea,  acţionar semnificativ în firma de exploatare masă lemnoasă SC HARDWOOD SA. Firma exportă, în urma prelucrării primare, lemn, în ţările scandinave, în state arabe  sau în Japonia. Firma este integrată într-un holding (SC Boromir Holding), împreună cu mai multe firme de panificaţie deţinute ori controlate de fratele lui Gelu-Boromiz Constantin. Sumele rulate ori obţinute din aceste activităţi economice şi comerciale, sunt considerabile, de ordinul milioanelor de euro –anual ( interesele fiind pe măsură), iar în perimetrul OMBG, pe raza a trei comune din Loviştea- Boişoara, Titeşti şi Câineni(Grebleşti)  în mod curent exploatează masă lemnoasă circa 12 firme, una dintre acestea fiind deţinută de fiica actualului preşedinte al obştii, Popa Nicolae Robison, socrul lui Gelu Boromiz.

La rândul lor, fraţii Boromiz, originari din comuna Câineni, limitrofă cu Boişoara,  au stabilite conexiuni şi relaţii, create în scop de susţinere şi protecţie, inclusiv prin intermediul oportunităţilor date de activitatea lor în unele structuri elitiste şi ermetiste din Rm Vâlcea. La nivelul perceţiei colective, se cunoaşte că fraţii Boromiz sunt susţinuţi de către alte persaoene majoritatea cunoscuţi ca membri în aceleaşi structuri discrete sau secrete, precum: factori de conducere din ANAF-VÂLCEA, de către Buican Cristian, deputat, originar din comuna Perişani, limitrofă cu Boişoara, care a înfiinţat şi controlează şi el o societate de exploatare masă lemnoasă şi alta de colectare şi valorificare a produselor animaliere din zonă ( SC Dendros SRL),  prin intermediul fratelui şi tatălui său, de către -Poenaru Gheorghe, Inspector şef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (I.T.R.S.V.)-Vâlcea şi a numitului Dinucă Gheorghe, Inspector şef adjunct al I.T.R.S.V.-Vâlcea, de către directorul APIA Valcea ,Pintea Adrian, toţi cei nominalizaţi făcând parte dintr-un grup liberal care se susţine reciproc pentru ocuparea şi menţinerea funcţiilor, la care se adaugă conexiuni evidenţiate în mod cert, la nivelul colectivului tehnic la Comisiei judeţene de fond funciar din cadrul Prefecturii Vâlcea, care a manifestat toleranţe inadmisibile, total contradictorii atribuţiilor şi competenţelor legale de verificare de specialitate a propunerilor de validare  pe suprafeţele de teren fond forestier şi de emitere a titlurilor de proprietate, prin aceea că în anii 2000-2002, nu a verificat existenţa dreptului şi a actelor premergătoare, cerute imperativ de legile speciale ale fondului funciar,  în acest colectiv având un rol clar evidenţiat consilierul juridic Ionescu Emilian, fost director al serviciului juridic din cadrul Prefecturii Vâlcea. 

Ginerele acestuia este actualul procuror şef al Parchetului Judecătoriei Brezoi, Marinescu Lucian, parchet unde, în urma a  zeci de plângeri şi sesizări, la adresa membrilor grupului de conducerea al Obştii de Moşneni Boişoara-Găujani, cu privire la săvârşire de fapte pretabile să îmbrace caracter penal, s-au dat soluţii, subiective şi contestabile, de neîncepere a cercetării ori urmăririi penale, au fost tergiversate cercetările ori s-au dispus soluţii de scoatere de sub urmărire penală a făptuitorilor, pe motivaţia  invariabilă, că cercetările ( efectuate în unele cazuri incomplet, formal, părtinitor şi uneori tendenţios) au evidenţiat că faptele ori făptuitorii nu prezintă gradul de pericol social al unor infracţiuni, ori nu se confirmă. Soluţiile au fost  întărite , în urma contestaţiilor, de procurorul şef, ori de către anumiţi magistraţi de la instanţele judecătoriei Brezoi: Tuţă Daniela, Rusu Daniela, Oana Niculescu Butoeru sau Feroiu Alexandru Octavian,fiul avocatului Feroiu Octavian avocatul obstei de mosneni Boisoara Gaujani.

În mod similar, conexiunile şi interesele ilegitime ale grupului infracţional din conducrea OMBG,  al fost constatate şi la nivelul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară- Vâlcea. Directorul acestui oficiu, ing. Dumitraşcu Gheorghe,deşi este membru al Comisiei Judeţene de fond funciar, nu a verificat corespunzător scriptic şi în niciun mod  în teren,legitimitatea, legalitatea şi integralitatea actelor premergătoare emiterii titlurilor de proprietate nr. 5. 6 şi 1001/ 2000 emise OMBG, refuzând să ia act şi măsuri în consecinţă pentru absenţa unor documente obigatorii, precum lipsa cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, lipsa anexelor însoţitoare 51 şi 55, în forma prevăzută de lege, absenţa actelor primare de proprietate ( hotărâre judecătorească, Aşezământ sau Tabel de dramuri), absenţa proceselor verbale de punere în posesie. A acceptat, inadmisibil pentru suprafaţa mare de teren forestier atribuită(5585 ha), amplasamentele arogate nejustificat de petenta OMBG, fără limite certe. A accepatat scrierea şi semnarea titlurilor de proprietate, fără ca pe acestea să fie menţionate Unităţile parcelare de pădure-(UP-urile), dând posibilitatea ulterioară a translatării pe amplasamente convenabile a proprietăţii funciare; a acceptat înscrierea pe titluri a unor vecinătăţi incerte ori false, precum : „gol alpin”-pe mai multe titluri, ori „ocolul silvic Clăbucet”, în condiţiile în care cunoştea că ocolul silvic privat nu deţine proprietate finciară ş.a.a.

 De asemenea, Dumitraşcu Gheorghe,  membru al CJFF, împreună cu Ionescu Emilian si prefectii Mircea Nadolu si Bebe Ungureanu,s-au opus constant în şedinţele comisiei, din anul 2008-1014, punerii în aplicare a hotărârilor judecătoreşti  definitive , obţinute de noi  prin ordonanţă preşedenţială şi în urma respingerii căilor de atac, inclusiv la Curtea de apel Piteşti, de sistare a serviciului  silvic pentru OMBG, până la soluţionarea irevocabilă pe fond a proceselor prin care am cerut constatarea nulităţii absolute a titlurilor de proprietate  menţionate(în temeiul prevederilor art III din Legea nr. 169/ 2007, ca fiind emise cu nerespectarea prevederilor legale), refuzând să aprobe efectuarea comunicării către ITRSV, cerută de prevederile legii nt 374/ 2006, art1-3. Cei nominalizaţi s-au prevalat, formal, de interdicţiile prevăzute de Legea nr. 165/ 2013 privind o pretinsă interdicţie menţionată de art 7 din lege, de a realiza alte activităţi decât cele de inventariere a patrimoniului funciar destinat retrocedării în echivalent către persoanele îndreptăţite. Ori, aşa cum cerusem, fapt întărit inclusiv  prin punctul de vedere exprimat de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor(ANRP), prin art 7 din legea nr 165 / 2013, erau interzise doar alte activităţi ce priveau validarea sau emiterea titlurilor de proprietate şi nicidecum o activitate, formală, curentă, de comunicare. Mai mult, efectuarea comunicării nici nu ar fi trebuit supusă votului comisiei judeţene, fiind o activitate prevăzută expres de lege. Practic s-a votat dacă să se aplice o prevedere legală. S-a votat şi s-a ascuns în spatele unui vot, dacă să se aplice sau nu legea! Chiar dacă în final, prin poziţia corectă adoptată de  noua conducere a Prefecturii Vâlcea, s-a realizat acest act formal de comunicare către ITRSV (la rândul ei instituţie sesizată în mod repetat de către noi, a refuzat să pună în aplicare hotărârile judecătoreşti, motivând că nu are comunicarea!), după supunerea de mai multe ori la vot în CJFF, prezentarea acestui aspect ilustrează modul intenţionat de tergiversare a aplicării legii în cazul OMBG. 

Totodată, Dumitraşcu Gheorghe, în calitate de director al OCPI-Vâlcea, la sesizările repetate, scrise şi verbale, a refuzat să rectifice înscrierile false, făcute în mod voit eronat în actele cadastrale şi funciare de către un funcţionar din subordine, cu privire la o suprafaţă de 120 ha teren din fondul forestier deţinut de OMBG, aflate în perimetrul teritorial al comunei Boişoara. Numita, deţine, contestabil intereselor statului şi statutului său profesional şi calitatea de expert judiciar în specialitatea topo-cadastru, calitate în care, desemnată de instanţa judecătoria Brezoi, a efectuat o expertiză topo, părtinitoare cu privire la localizarea şi poziţionarea unei suprafeţe de teren. Acţiunea nefiind opozabilă  primăriei Boişoara ori comisiei locale de fond funciar a acestei localităţi nu am fost parte, nu am luat cunoştiinţă şi nu am avut cum interveni. Deşi limitele şi punctele cadastrale au fost amplasate corect, expertul a modificat pe hartă, aparent din confuzie, reperele geografice, amplasând un pârâu –„Adâncata” pe limitele altui curs de apă.  În urma acestei „erori” voite pe baza reperelor geografice înscrise de expert, peste 120 de ha teren apar în limitele administrative ale localităţii limitrofe, Câineni. Consecinţele acestei erori au fost deosebite: pe cursul de apă Boia, a primit autorizaţie de construcţie  o societate cu acţionariat străin pentru edificarea unei microhidrocentrale pe terenul şi în urma contrctului închiat cu OMBG. Autorizaţia a fost eliberată de primăria comunei Câineni şi nu de Boişoara deşi   comuna Boişoara este în fapt şi în drept deţinătoarea legală a unei părţi din teren. Fiind solicitată anterior, primăria Boişoara, refuzaze eliberarea autorizaţiei de construcţie, întrucât suma ofertată de beneficiar pentru folosinţă fusese derizorie (3000 eu/ an), în condiţiile în care pentru realizarea de proiecte similare, alte localităţi au incasat sume între 30.000-50.000  de euro/ an. Mai mult, SC HIDROESTE SA  sucursala sa locală SC HIDRO BOIA MARE II SRL, a fost refuzată şi pentru faptul că nu făcuse dovada respectării condiţiilor de mediu. OCPI Vâlcea, a tergiversat să rectifice documentele astfel falsificate, cerând chiar să se realizeze o comisie mixtă pentru restabilirea vecinătăţilor între comunele Boişoara şi Câineni, prin care să se convină la includerea celor peste 250 de hectare în patrimoniul comunei vecine, aspect, ilegal şi inacceptabil. Arată şi acest aspect, practica conducerii OMBG, de accesare prin orice mijloace, chiar şi ilegale a unor resurse financiare cu care pot fi alimentate şi actele de corupţie ale unor funcţionari. 

Referitor la  inconsistenţa, neclaritatea, imperfecţiunea şi interpretabilitatea cadrului legislativ privind posibilitatea rectificării sau anulării actelor de reconstituire ilegală a  dreptului de proprietate funciară

În cauzele civile nr. 2014/ 198/ 2013 şi 2015/ 198/2013, Comisia locală de fond funciar Boişoara , prin primar şi preşedinte  al comisiei, a solcitat Judecătoriei Brezoi,  pe fond, în temeiul în temeiul prevederilor art III din Legea nr. 169/ 2007, ca fiind emise cu nerespectarea prevederilor legale (lipsa actelor primare de proprietate, lipsa continuităţii cu vreo obşte existentă înainte de 1948, lipsuri şi falsificări ale actelor premergătoare emiterii titlurilor de proprietate), anularea actelor de proprietate, titlurile de proprietate nr.5, 6 şi 1001/ 2002, emise de CJFF din cadrul Prefecturii Vâlcea.

În urma stabilirii competenţei materiale, funcţie de valorile declarative a patrimoniului funciar în discuţie-5585 ha, procesese au fost trasferate judecării în primă instanţă Tribunalului Vâlcea, cu cale de atac la Curtea de Apel Piteşti. Ambele complete, fără să ajungă iarăşi să se pronunţe pe fond asupra temeiniciei solicitării, au acceptat excepţile invocate de pârâtele OMBG şi Ocolul silvic privat „Clăbucet” privind lipsa calităţii procesuale a Comisiei locale de fond funciar în promovarea cererii, deşi argumentele noastre contrarii s-au întemeiat pe prevederile art 42 din Legea 169/ 1997 care ne conferă calitate procesuală activă şi pasivă. Pârâtele au invocat prin apărător că promotor al unor asemenea cereri poate fi doar primarul sesizat de către comisia locală de fond funciar, ceea ce în fapt s-a şi întâmplat. Interpretarea dată însă de instranţă este că nu primarul în calitate de preşedinte al comisiei locale de fond funciar ar fi putut promova cererea, ci doar primarul sesizat de comisie. Ori, într-un asemenea demers în acestă calitate, pârâţii vor  invoca atât lispa de interes în promovarea cererii ( primarul nefiind prejudiciat îi poate fi contesta interesul). 

Faţă de asemenea interpretări, contrarii sensului, textului de lege, ajungem la concluzia non-sens, că, potrivivit interpretărilor date de instanţele vâlcene,   nu există nici o calitate şi nici legitim interes bine definit din paartea unui primar, a unui preşedinte de comisie locală de fond funciar sau a acesteia din urmă, în promovarea cererilor de anulare a actelor de proprietate, în cazurile în care acestea au fost atribuite ori dobândite ilegal. Cu alte cuvinte, pe calea judecăţii nu mai pot fi anulate actele false ori neindreptăţite de de proprietate. 

 

Ori, potrivit legilor speciale de fond funciar, nu există nici posibilitatea administrativă de a ne adresa  Comisiei jud de fond funciar pentru invalidarea hotărârilor  pentru obste din 1992, pe orice fel de considerente, inclusiv cele de legalitate sau de inexistentă a actelor primare emise ori care trebuiau emise de comisia locală de f.f Atât ei cât si instanta vor invoca tardivitatea introducerii solicitării! (plângerea nu a fost formulata în termenul de 30 de zile prevazut de art.53 alin.2 din Legea 18/1991 – republicata.), întrucat procedurile speciale instituite de legile f.f. prevaleaza asupra dispoziţiilor dreptului comun.Nu sunt aplicabile nici condiţiile de suspendare sau de revocare a actelor administrative, apreciate just de către noi  că au fost intocmite cu încălcarea dispoziţiilor legale (vezi pretisa foaie ce se pretinde a fi anexa 51!), revocare ce ar putea fi dispusă de emitent, (com locala f.f .Boisoara), Com Jud de fond funcar  sau de prefect, indrituit de lege cu controlul legalităţii actelor administrative întocmite de autorităţile locale, deoarece pe baza actelor premergătoare incomplete ori false ale foştilor membri ai comisiei locale de fond funciar Boisoara, s-au eliberat titluri de proprietate ce au născut alte raporturi juridice civile, astfel că anularea si desfiinţarea actelor incriminate nu poate fi făcută decăt de către instzantă, (după cum se vede cu perspectiva ca acţiunile să fie respinse). La data emiterii titlurilor pentru obste, (2002), erau aplicabile dispoziţiile Legii nr 18/ 1991, modificată în 2008, precum şi ale   art. III alin.1 din Legea nr. 169/1967 de modificare  ș i completare a Legii 18/1991 . Acestea precizează clar, că sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației  civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, actele emise cu încălcarea prevederilor legii fondului funciar nr. 18/1991, nr.1/2000  şi anume sunt lovite de nulitate absolută următoarele acte:  a)actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri,  cum sunt:I)actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemeenea terenuri;II)actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;III)actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor care nu au fost înscriși care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate.

Noi arătăm că, singuri, fără nici un interes manifestat de vreo instituţie de stat responsabilă, cu privire la gravele ilegalităţi pe care le-am arătat în mod repetat, continuăm să susţinem interesele statului roman şi aplicarea legii. Arătăm aici, că am făcut de ani buni sesizări penale, a căror soluţionare trenează nepermis. 

Doar în dosarul 24/P/2011, aflat in cercetare la D.N.A.- Pitești,  s-a început urmărirea penală împotriva foştilor membri ai  comisiei locale de fond funciar Boişoara,  precum şi faţă de primul preşedinte al Obştei de moşneni Boişoara Găujani, Popescu Gheorghe, sub aspectul  săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intellectual, însă nu cunoaştem vreo finalitate.

Ca posibilitate, evocăm necesitatea unei acţiuni  penale art. 289 cod penal, “ in rem”,  fără indicarea făptuitorului, în legătură cu falsificarea –inclusiv prin omisiune!- a actelor premergătoare emiterii Titlulurilor de proprietate. Chiar dacă infracţiunea este prescrisă, constatarea existenţei sale ne-ar da posibilitatea revizuirii tuturor sentinţelor pronunţate în baza documentelor false. 

 

Alte abuzuri şi ilegalităţi în protecţia şi prezervarea fondului forestier

 

-refuzul sistematic, deliberat şi repetat al  I.T.R.S.V.- Vâlcea şi al ocoalelor silvice private-plătite din banii obstilor, de a respecta dispoziţiile legale, şi de a pune în aplicare hotărârile judecătoreşti,  de sistare a tăierilor şi de valorificare a masei lemnoase la solicitarea titularilor hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile. 

Prin aceste decizii de situare deasupra legii ale conducerii ITRSV-Inspector Şef Poenaru Gheorghe şi consilier Dinucă Constantin, eterni în funcţii, indiferent de abuzurile comise ori de coloratura guvernării, de refuz a retragerii autorizaţiilor de exploatare masă lemnoasă în cazul existenţei unor litigii pe rolul instanţelor şi de schimbare a ocoalelor silvice ce administrează pădurile aflate în litigii de proprietate de sporesc exponenţial prejudiciile cauzate proprietarilor privaţi, entităţilor administrative locale ori statului , aceste prejudicii totalizând milioane de euro. 

Mai mult, prin aceste practici de refuz nejustificat de sistare de îndată a tăierilor de arbori, a exploatărilor, a marcărilor, vânzarii şi licitării masei lemnoase din suprafetele de teren forestier în cazul exitenţei litigiilor de proprietate funciară au fost prejudiciate în drepturile lor imprescriptibile de proprietate persoanele  fizice şi juridice cărora nu li s-a mai putut reconstitui în natură dreptul de proprietate, potrivit legilor fondului funciar şi care solicită statului român, despăgubiri însemnate pentru prejudiciile suferite. 

 

Metode de acţiune:

-complicităţi la nivelul conducerii ITRSV şi al ocoalelor silvice private cu consiliile agreate ale obstilor de mosneni , în speţă cu mafia din exploatarea şi valorificarea primară a masei lemnoase ,  prin nerespectarea, neconformarea şi neaplicarea deliberată în cazurile justificate legal a  Ordinul Ministrului 1540/2011 şi a Legii nrr 374/ 2006 art 1,2,3, art 1 care stipulează, că:

    „Serviciul public cu specific silvic la nivel naţional pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă în condiţiile prezentei legi.”

 

O.S. sunt obligate prin Ordinul Ministrului 1540/2011 art 6, potrivit căruia:”    (1) Autorizaţiile aflate în termenul de valabilitate se retrag de către emitenţii acestora, în cazul apariţiei unor situaţii deosebite ce impun o astfel de măsură, cum sunt: litigii de proprietate aflate pe rolul instanţelor, hotărâri judecătoreşti de stopare a lucrărilor de exploatare, schimbarea ocolului silvic care administrează pădurea, rezilierea contractelor de vânzare a masei lemnoase pe picior sau de prestări de servicii de exploatare şi altele.

    (3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), emitentul autorizaţiei dispune imediat oprirea doborârii arborilor şi inventarierea stocurilor existente – pe picior sau în faze pe suprafaţa parchetului ori în platforma primară. În funcţie de fiecare situaţie în parte, între părţile contractante sau între emitentul şi titularul autorizaţiei de exploatare se procedează la regularizarea cantitativă şi la reprimirea parţială a partizii respective.”

Deşi sunt multiple cazuri justificate legal, în care există hotărâri judecătoreşti şi au  obligatia sa retragă de îndată autorizatiile de exploatare, in situaţiile  in care Ocoalele silvice  nu aplică aceaste masuri ITRSV poate dispune măsuri administrative, însă până în prezent nu s-au conformat în niciun caz nici legii nici hotărârii  instanţei(a se vedea cazurile Hot jud 4288/ 2013 a Jud Brezoi în cazul Obştii de Moşneni Boişoara-Găujani sau al Obştii Robeşti, situaţie în care unii membrii ai obştii au intrat în greva foamei în iarna acestui an;  

-refuzul constatării corecte şi obiective a semnalărilor privind tăieri abuzive şi  ilegale de masă lemnoasă în afara perimetrelor aprobate prin APV-uri, precum şi muşamalizarea cazurilor reclamate;

Abuzuri şi ilegalităţi în exploatarea şi valorificarea prin comercializare a  fondului forestier.

– lucrători din domeniul silvic (pădurari, ingineri silvici şi chiar directori de ocoale silvice de stat şi private, ori din cadrul RN Romsilva), patronează prin interpuşi firme de exploatere forestieră, firme de igienizare silvică ori pepiniere de material săditor. A se vedea cazurile Buican  Ştefan , fratele deputatului liberal, al ing. th. Popa Ani, născută Băncescu de la Ocolul Silvic Rm Vâlcea-firmă de material săditor la Budeşti şi firmă de igienizare prin interpus, cazul fratelui său, Băncescu Robert Ionuţ, consilier local la Vaideeni şi reprezentatntul obştii Curmătura Popestilor,  aflat în incompatibilitate, fiind şi posesorul unui PF cu obiect de activitate de prelucrare şi exploatare a lemnului, al lui Cârstoiu Dragos, patron la Sc „Pârâul Mare „ srl , dar şi viceprimar liberal la Bujoreni ş.a.a;

– complicităţi ale lucrătorilor şi conducerilor ocoalelor silvice private cu  proprietatrii si exploatatorii de păduri , pentru exploatarea unor cantităţi mult mai mari de masă lemnoasă decât cea aprobată prin documente(amenajamente şi APV-uri).

Ilustrativ în acest sens este cazul  Ocolului silvic privat Clăbucet, în ceea ce priveşte modul de desfăşurare a activităţii cât şi interesele lucrătorilor săi, relevt publicului larg prin dezvăluirile de mare impact mediatic intern şi internaţional făcute în cadrul reportajului “România, te iubesc”, difuzat în primăvara anului 2013  de către postul central de televiziune “PRO-TV”, cu privire la modul dezastruos şi ilegal de aprobare a marcării şi exploatării masei lemnoase de către firmele de exploatare în zona Sălătruc, judeţul Argeş! Ulterior difuzării reportajului, organele de cercetare îndrituite au început urmărirea penală împotriva câtorva zeci de persoane, între care şi lucrători ai acestui Ocol silvic.Cu toate acestea, practicile continuă şi în prezent prin conducerea acestui ocol reprezentată de ing. silvic Despina Dumitru, şef de ocol şi de ing. G_____

– exploatarea de către firmele  cu care obştile au încheiate contracte, aunor volume mai mari de masă lemnoasă decât cea aprobată prin APV-uri(acte de punere în valoare) şi decât cea marcată;

-folosirea unor mărci falsificate;

-tăieri la ras în golurile alpine şi în zonele declarate aşa-zise păduri de protecţie, sub pretextul curăţirii;

-”aranjarea” controalelor prin „proptocoale” şi „atenţii” , inclusiv cu vânat şi vânători organizate „ad-hoc”

-crearea şi întreţinerea unor adevărate sisteme de protecţie la nivelul secţiilor de poliţie locale, ITRSV, al  parchetelor şi judecătoriilor locale, RNP Romsilva, administraţii locale şi partide politice;

– „umflarea „ nejustificată a cheltuielilor cu igienizarea, marcarea, plantarea de material genetic, întreţinrea drumurilor forestiere de acces , de către firmele executatnte în complicitate cu conducerile obştilor. În acest sens , o parte din sume se întorc de la executanţi, care pentru a-şi acoperi „pierderile” exploatează ori valorifică o mai mare cantitate de masă lemnoasă. 

Deturnarea şi fraudarea fondurilor destinate măsurilor de sprijin prin  A.P.I.A a fermierilor si agricultorilor din zonele defavorizate;

-încheierea, de către administraţiile locale  a mai multor contracte de inchiriere sau concesionare, pe perioade mari de timp, de regulă 49 de ani, a fondului forestier, la preţuri mici, în condiţiile în care doar deţinătorii nu şi proprietarii primesc subvenţiile acordate de stat prin APIA;

 

– deşi s-au adresat directorului A.P.I.A. Vâlcea, domnul Pintea Adrian, multiple sesizări, cum fondurile alocate prin A.P.I.A., în comunele montane din judeţul Vâlcea, nu sunt încasate decât parţial de adevaraţii fermieri ci sunt supuse fraudării de către un grup de persoane care controlează formele asociative moşteneşti, neajungând, decât în parte şi nesemnificativ la adevăraţii destinatari, aceste sesizări fie nu au fost luate în considerare fie nu au fost nesoluţionate, pretextând, fără temei că nu reflectă adevărul. 

Printr-un mecanism paralel, pus la punct şi aplicat de acelaşi grup de interese,  se încasează subvenţie în mod dublu, o dată pentru  deţinătorii de animale în mod individual şi apoi, prin obştile de moşneni, pentru aceleaşi animale ale moşnenilor, obştile nefiind ele deţinătoare de animale.  Din estimările făcute, prin acest mecanism s-au putut frauda în ultimii ani, numai în comuna Boişoara, sume de zeci sau chiar sute de mii  euro. Problema de fond, nu este că un moşnean vitregit de traiul într-o zonă montană defavorizată ar încasa subvenţii într-un cuantum mai mare decât cel cuvenit, ci faptul, că prin acest mecanism bine pus la punct, coordonat prin complicităţi şi controlat, un grup restrâns de persoane, accesează în mod neîndreptăţit şi centralizează prin fraudă banii pentru subvenţii.

Există dovezi certe despre  cum,  anumite persoane juridice, în speţă conducerile unor obşti au primit subvenţii pentru mari suprafeţe de păşune, pe  care de fapt  nu le deţin în proprietate ori posesie neavând niciun drept real asupra acestora;

-instituţiile cu atribuţii de control a acestor practici ilicite nu-şi îndeplinesc corespunzător menirea, contralele fiind formale iar rezultatele mistificate, aşa cum a fost şi controlul de la APIA  realizat în data de 20.05.2013, de către domnul Niculescu Răzvan, de la direcţia de control –antifraudă a APIA, central.În mod suspect, acesta a dorit şi insistat să  încheie la APIA (după ce nu realizase nici control efectiv în teren nici control amănunţit al documentelor),  un proces verbal de control,  care să fie semnat de catre primarul care sesizase ilegalităţile. Primarul a refuzat încheierea unui  document fals din care sa reiasă că toate documentele sunt în regulă şi că nu sunt probleme. Funcţionarul superior al APIA, secondat de către directorul APIA VALCEA, Pintea Adrian  au încercat  în mod evident să muşamalizare practicile ilicite, controlul fiind  unul cu finalitate dirijată şi previzionată, de natură să eludeze problemele grave de fond: fraudarea fundurilor de către persoane din structuri de interese. 

-încheierea, de către administraţiile locale  a mai multor contracte de inchiriere sau concesionare, pe perioade mari de timp, de regulă 49 de ani, a fondului forestier, la preţuri mici, în condiţiile în care doar deţinătorii nu şi proprietarii primesc subvenţiile acordate de stat prin APIA;

Consecinţe ale acestor practici: – se încasează subvenţii de milioane de euro de către persoane care, nu îndeplinesc condiţiile necesare, cerute de lege ori care urmăresc şi realizează fraudarea  fondurilor alocate;

-sunt afectaţi destinatarii îndreptăţiţi ai măsurilor de sprijin pentru fermieri;

-măsurile nu-şi ating scopul pentru care au fost iniţiate şi aplicate;

-scade încrederea în instituţiile statului şi în apărarea drepturilor legale.

 

Controlul şi  deturnarea în interes personal şi de grup a activităţilor  instituţiilor  de control sanitar veterinar.

 

Profitând de ambiguitatea legislativă , de desele schimbări ale legislaţiei şi normelor de aplicare a legilor sanitar veterinare (precum întârzierea apariţiei Normelor de identificare sanitar veterinară) şi de protecţie a sănătăţii populaţiei, precum şi având în atenţie folosirea în interes personal a competenţelor Agenţiei Naţionale Sanitar Veterinare( ANSVA) , aceleşi grupuri au reuşit să obţimnă controlul asupra unor structuri teritoriale ale Direcţiei judeţene de profil.

Consecinţele privesc mai ales:

-falsificarea documentelor de evidenţă a animalelor, precum Registrul Naţional al Exploataţiilor(RNE);

-însuşirea abuzivă de către unii medici veterinari a unor  sume de bani nejustificate de la fermieri, pentru prestaţii profesionale , pentru care serviciile le sunt decontate, ex. vaccinuri şi crotalierea animalelor;

-certificarea falsă a existenţei  unui număr  mai mare de animale , în scopul încasării nejustificate a subvenţţilor ori a acoperirii formale a gradului de ocupare a suprafeţelor , mai ales în cadrul obştilor. 

Excelează în aceste practici, Rebegel Gh, medicul veterinar de circumscripţie veterinară Racoviţa , care ,  frecvent încarcă RNE cu un număr mai mare decăt cel real de animale pentru a încasa sumele din subvenţii pentru vaccinurile gratuite. Medicul liberal, a licitat şi arondează în circumscripţie un număr de 5 comune. El percepe sume de cate 30 de lei pentru eliberarea fiecărei adeverinţe, însă există suspiciunea întemeiată că practică evaziune fiscală, nedeclarând veniturile, realmente impresionante pe care le obţine prin monopolizarea activităţii de profil pe o întreagă zonă, cu sprijinul protectorilor săi din mediul liberal. 

 Toleranţa, condiţionare,  protecţie, compromis şi complicitate ale unor factori decizionali din alte instituţii deconcertate, decât cele menţionate cu atribuţii de control 

 -Proiectele pe măsura pentru instalarea tinerilor fermieri, în localităţile rurale, deşi sunt destinate revitalizării sectorului agrozootehnic pauper rural iar în subsidiar au rol de fixare a forţei de muncă de nivel calificat, au constituit în fapt o nouă  oportunitate financiară pentru decidenţii liberali din deconcertate. În fiecare comună din nordul judeţului au fost iniţiate şi acesate   între 5 şi 7 proiecte, cu valoare d finanţare de până la 320 000 de euro, remarcându-se însă faptul că destinatarii sunt în majoritate, persoane protejate, afini ori fii ai liderilor grupurilor de influienţă liberale;

-Controlul exercitat în cazul celor protejaţi este formal. Popescu Victor, consilier judeţean PNL şi Anca Ivan, din cadrul APIA şi APDPR exercită influienţă asupra lucrătorilor cu atribuţii  de control, astfel încât muşamalizează fraude în ceea ce priveste existenţa, eliberarea şi folosirea de adeverinţe false, privind încărcarea cu animale, acceptă tacit practica schimbului de anumale între fermieri în cazul unor controale ce sunt anunţate din timp.   

 

 

 

Concluzii:

 

 

-fraudarea  procesului de reconstituire imobiliară moştenească a fost posibilă numai cu complicitatea persoanelor cu atribuţii din comisiile locale şi judeţene de fond funciar;

-practiciale au fost favorizate de existenţa unui cadru legislativ permisiv şi interpretabil şi mai ales de inexistenţa unui sistem sancţionator viabil pentru factorii responsabili de reconstituirea drepturilor de proprietate. Niciodată, nicio persoană dintre cele cu atribuţuu în acest proces nu a fost sancţionată, chiar şi în cazurile devedinte în care s-au comis încălcări ale regimului sancţionator prevăzut de legile 18/1991, modificată sau de legea nr. 247/ 2005;

-un procentaj foarte ridicat, de peste 80% din obştile de moşneni înfiinţate în temeiul legii nr 1 / 2000, pe raza judeţului Vâlcea, se află în litigii în instanţă, fiind acuzate că şi-au însuşit suprafeţe de fond forestier la care nu aveau dreptul(vezi obştile: Belceşti-Peresti, Pociovaliştea, Gilortul Novaci, Obştea de moşneni Boişoara-Găujani). Majoritatea au fost înfiinţate cu vicii de fond nu numai de formă, în ceea ce priveşte, dovedirea continuităţii cu obştile din perioada interbelică şi  deşi s-au declarat continuatoare nu au Aşezăminte, nu au depus Acte constitutive la înfiinţare, nu pot prezenta tabele de dramuri (drepturi), ori hotărâri de înfiinţare date de către judecătoriile de Ocol de atunci;

-la multe dintre obşti, s-au instalat conduceri discreţionare, care dispun după bunul plac de patrimoniul forestier, refuză să prezinte Adunărilor generale situaţia exactă a cheltuielilor, ori refuză să pună la dispoziţie actele contabile, acestea fiind foarte greu obţinute şi în cadrul proceselor în instantă( a se vedea procesele cu persoanele din conducerile obştilor Racoviţa, Boişoara  şi Robeşti-Câineni).

– în toate cazurile când Adunările generale au încercat să schimbe aceste conduceri abuzive, s-au lovit de impedimente formale, precum contestarea modului în care s-a convocat adunarea generală, contestarea anunţurilor publice făcute în acest scop, contestarea numirilor; 

-consecinţa directă a acestor stări de fapt o reprezintă practica, pe scară largă de exploatare abuzivă a fondului forestie, cu complicităţi din partea Ocoalelor silvice private şi chiar a ITRSV, prin :

¤exploatarea de către firmele  cu care obştile au încheiate contracte, aunor volume mai mari de masă lemnoasă decât cea aprobată prin APV-uri(acte de punere în valoare) şi decât cea marcată;

¤folosirea unor mărci falsificate;

¤tăieri la ras în golurile alpine şi în zonele declarate aşa-zise păduri de protecţie, sub pretextul curăţirii;

¤”aranjarea” controalelor prin „proptocoale” şi „atenţii” , inclusiv cu vânat şi vânători organizate „ad+hoc”

¤crearea şi întreţinerea unor adevărate sisteme de protecţie la nivelul secţiilor de poliţie locale, ITRSV, al  parchetelor şi judecătoriilor locale, RNP Romsilva, administraţii locale şi partide politice;

¤ „umflarea „ nejustificată a cheltuielilor cu igienizarea, marcarea, plantarea de material genetic, întreţinrea drumurilor forestiere de acces , de către firmele executatnte în complicitate cu conducerile obştilor. În acest sens , o parte din sume se întorc de la executanţi, care pentru a-şi acoperi „pierderile” exploatează ori valorifică o mai mare cantitate de masă lemnoasă. 

Nu există în mod real (nu formal, cum se practică!), analize comparative sau verificări încrucişate ale actelor contabile atât ale firmelor de exploatare cât şi ale obştilor , cu excepţia cazurilor cercetate de cătere parchete ori DNA, în cauzele în lucru, fapt ce favorizează jaful.

În nepermis de multe cazuri, soluţiile date de parchetele locale sunt infirmate da instanţele superioare, mai ales atunci când se reuşeşte strămutarea proceselor( vezi cazul Rodank-Gicu Deaconeasa !), ceea ce indică grave complicităţi ale magistraţilor cu consecinţe asupra fondului forestier;

Indivizi care se erijază în exponenţi şi apărători ai fondului forestier şi a drepturilor inalienabile şi imprescriptibile de proprietate , în fapt prin acţiunile lor lasă să se întrevadă faptul că fac parte din reţele de interese bine structurate, care doresc să controleze formele asociative moşteneşti şi în final să profite din plin de pe urma exploatării iraţionale a masei lemnoase . Este şi cazul conducerii aşa-zisei Asociaţii Naţionale a Proprietarilor de Păduri, condusă de avocatul Bogdan Ioan Tudor Todoran, care pentru a-şi îndeplini scopurile şi-a creat o formidabilă reţea de infuenţă la nivelul unor ierarhi ai BOR, barourilor de avocaţi din provincie, grefieri şi magistraţi. În prezent individul, erijat ca apărător al unor pretinse obşti de pe teritoriul judeţului Gorj, încearcă să acapareze prin intermediul unor procese, fond forestier în zona Voineasa –Malaia, ţinta predilectă fiind zona schiabilă Puru-Coasta Benghii-Obârşia Lotrului, dar şi staţiunea Vidra(Obştea Belceşti-Pereşti);

Aceeaşi persoană , susţine condiţionat de mari avntaja pecuniare, persoane controversate şi contestate în conducerea Obştii Robeşti, opunându-se prin orice mijlaoace confirmării înlocuirii fostei conduceri, deşi fostul poreşedinte, Panu Misăilescu Dumitru a decedat de doi ani, frizând prin acţiunile sale rizibilul, prin menţinerea mortului în fruntea obştii, obşte de unde a încasat sume exorbitante prin pseudostructura „Comunitatea Stăpânilor de Munţi şi Codri”

-în prea multe cazuri, reconstituirea dreptului de proprietate a însemnat de fapt constituire ilegitimă de drepturi, în condiţiile în care de la dosare au lipsit actele cerute expres de legile speciale ale fondului funciar nr 18/ 1991, modificată şi completată, 169/ 1997, nr 1/ 2000, fapt pentru care vinovăţiile privesc pe membri comisiilor locale şi chiar judeţene de fond funciar, in condiţiile în care aceasta este formată din specialiştii abilitaţi să verifice scriptic şi faptic temeinicia cererilor de reconstituire. În acest context s-au creat breşe care au permis folosirea în cazul Basaraba de acte false prin care s-au atribuit ilegal 2 munţi (galbenu şi Petrimanu). Mai mult parchetul competent teritorial, deşi ştia exact cine folosise testamentul fals şi cine beneficiase de pe urma acestuia,  a început urmărirea penlă „in rem”  şi cu A.N., fapt care a facilitat ca acţiune a Prefecturii în instanţă, pentru constatarea nulităţii titlului de proprietate, să fie pierdută iar proprietarul sui-gereris să poată vinde terenurile forestiere dobândite fraudulos firmei austriece „Cascade Empire”, care a devenit „cumpărător de bună credinţă”.

Nu în ultimul rând , opinia publică este siderată de lentoarea cu care se derulează procesul penal, soldat cu un prejudiciu al statului cifrat la peste 5 milioane de euro,  la nivelul anului 2007 acesta fiind în realitate, cel puţin dublu, nemai- punând la socoteală dobânzi şi penalităţi.

Şi în acest caz şi în cel al lui Deaconeasa Gheorghe, s-a observat parcimonia parchetului specializat (DNA), care deşi a sesizat corect gravele erori ale membrilor  Comisiei Judeţene de fond funciar, nu a dorit să extindă cercetarea cu privire al aceste vinovăţii, probabil, pentru a nu decredibiliza instituţia Prefecturii, înlocuind-o prin sintagma „… Comisia judeţeană de fond funciar a fost indusă în eroare..”. Consecinţele erorilor se văd cu ochiul liber.

Nu este mai puţin adevărat că factorii decizionali administrativi abilitaţi, nu au aplicat în niciun caz regimul sancţionator prevăzut în legile fondului funciar, mai ales în  legea 247/2005.

Înreg patrimoniul forestier reconstituit lui Deaconeasa Gheorghe, fost şef de ocol silvic, în zona devenită schiabilă de la Puru-Mioarele-Coasta Benghii, prin investiţii exclusive din bugetul satului român- a fost dobândit în condiţii dubitative, după autori faţă de care calitatea „întreprinzătorului” nu exista, ori a fost forţată prin translatarea din alte zone, judeţe şi localităţi. Rămâne ca doar parchetele anticorupţie să finalizeze cercetările cu actele falsificate de la primăria Vaideeni;

-sunt zone exploatate  „la ras” , contrar Amenajamentelor silvice. A se vedea mai vechile cazuri de pe Valea Păscoaia din Munţii Lotrului ori Muntele Goşetu-Coşana (Munţii Căpăţânei) cu proprietari privaţi din Vaideeani, care se regăsesc şi în  obştea Curmătura Popeştilor de pe Valea Repedea, com Malaia;

Lucrători din domeniul silvic (pădurari, ingineri silvici şi chiar directori de ocoale silvice de stat şi private, ori din cadrul RN Romsilva), patronează prin interpuşi firme de exploatere forestieră, firme de igienizare silvică ori pepiniere de material săditor. A se vedea cazul ing. th. Popa Ani, născută Băncescu de la Ocolul Silvic Rm Vâlcea-firmă de material săditor la Budeşti şi firmă de igienizare prin interpus, cazul fratelui său, Băncescu Robert Ionuţ, consilier local la Vaideeni şi reprezentatntul obştii Curmătura Popestilor,  aflat în incompatibilitate, fiind şi posesorul unui PF cu obiect de activitate de prelucrare şi exploatare a lemnului, al ing. Vlădulescu Marian, de la Ocolul silvic Rm Vâlcea, cu firmă de exploatare prin interpuşi pe Dealul Capela ş.a.a

Potrivit Eurostat, institutul european de statistica, pădurile din Romania aveau in 2010 o pondere de 29% in suprafata tarii. Ceea ce plaseaza tara noastra aproape de coada clasamentului, pe locul 19 in topul suprafetei impadurite din statele UE. Cu mult sub media europeana, care este de 41%. 

Astfel, aproape jumatate din Uniunea Europeana este acoperita cu păduri.In Romania, in ciuda suprafetei forestiere mai reduse decat media europeana, exploatarea inregistreaza un dinamism puternic. Potrivit unor calcule realizate de Econtext, in tara noastre se exploateaza masa lemnoasa in valoare de 300 de milioane de euro in fiecare an. Judeţul Vâlcea, este în ceea ce priveşte exploatarea, pe primele locuri în ţară. În folosul cui şi cu ce consecinţe?

 

Cu deosebită consideraţie, 

 

Primar, GHEORGHE NICOLAE

Comuna BOIŞOARA,

Judeţul Vâlcea, 

Ţinutul Loviştea