Doctorul Dan Popescu, directorul Spitalului Costesti, si-a ridicat lumea in cap. A iesit un scandal monstru, pe care „Observator” l-a mediatizat zilnic si pe care eu unul l-am urmarit ca pe fenomenul cel mai firesc din lume. Era imposibil ca intre mentalitatea directorului si mentalitatea unora dintre angajatii spitalului sa nu se produca un fel de coliziune si asta pentru simplu fapt ca doctorul Dan Popescu e de pe alta planeta. Imaginati-va un tip de 1,90 m care vorbeste perfect englezeste si frantuzeste, dar cu toate astea, locuieste la Costesti: Un tip care s-a dus sa opereze in Africa, inpreuna cu Doctorii fara Frontiere, dar s-a intors la Costesti. Un tip care se duce in India, inchiriaza o motocicleta si strabate subcontinentul in lung si in lat, dupa care iar se intoarce la Costesti. Un tip care si-a facut amici in lumea medicala occidentala si, facind rost de cea mai moderna aparatura de bloc operator, a adus-a la Costesti. Un tip care are una dintre cele mai valoroase colectii de numismatica din Europa si o tine la Costesti. Un tip care, intr-un apartament din Costesti, apartament care uneori nu are caldura si apa calda, pune pe pereti tablouri de Tonitza si icoane din secolul al XVI-lea care costa, luate laolalta, cit tot blocul. Un tip care face naveta Amsterdam-Costesti pentru a face rost de fonduri pentru actiuni caritabile, dupa care mai da o fuga pe la Luxor sa pozeze morminte, impreuna cu un amic al sau care este unul dintre cei mai mari fotografi europeni. Cum naiba sa se inteleaga doctorul Dan Popescu cu infirmierele si asistentele din Costesti ? Dupa cum vedeti, asa ceva pare a priori imposibil. Nu spun ca unii angajati ai spitalului erau obisnuiti sa mai ciupeasca o pastila sau niste brinza topita, sa arunce ambalajul de la Eugenia pe holuri sau sa mai traga o fuga pina acasa in timpul programului, dar mie imi e limpede ca ori de cite ori se intilnesc directorul si subalternii, are loc un fel de ciocnire a civilizatiilor.Ce ar fi de facut in aceasta situatie ? In principiu, doctorului Popescu i-ar trebui niste subalterni olandezi, cu care precis s-ar intelege de minune, iar angajatilor spitalui din Costesti le-ar trebui un director cu profil mental situat undeve pe axa Costesti-TopoloveniMioveni. Daca as fi un utopic, as spera ca, peste noapte, adversarii lui Dan Popescu sa se transforme psihic si sa incerce sa inteleaga faptul ca seful lor este chiar genial, din anumite puncte de vedere. Or, cu astfel de oameni trebuie sa te porti intr-un mod special, stiut fiind ca sint plini de hachite, dar si de idei si solutii pe care altii nu le intrevad nici cu pistolul la timpla.Dupa cite se observa, nu prea vreau sa ma amestec cu jirul, pentru a nu ma minca porcii. Este clar ca situatia a fost scapata de sub control si e putin probabil ca pe viitor combatantii sa gaseasca un modus vivendi. Atrag insa respectuos atentia tuturor celor care isi dau cu parerea asupra faptului ca doctorul Dan Popescu este un personaj rarisim, unul dintre acei oameni care fac lumea sa progreseze, chiar daca pentru asta calca de multe ori in strachini. Daca as fi ministrul Sanatatii sau prefectul judetului, nu m-as dispensa de un asemenea om, fiindca de mediocritati adaptate e lumea plina.Doctorul Popescu e de pe alta planeta. El poate fi detestat sau iubit, insa nu poate fi ignorat. Si cred ca nici nu ar trebui calcat in picioare de unii care cred despre Costesti ca este locul unde nu s-a intimplat si nu se va intimpla niciodata nimic.