Putem să jur că președintele Dan îl va nominalizat pe Siegfried Mureșan.

Lui Nicușor Dan îi plac provocările de acest gen, iar aceasta se numește tehnica punerii în abis.

Punerea în abis (mise en abyme) este un procedeu prin care o operă conține în interiorul ei o reprezentare, o replică sau o versiune a propriei sale construcții.

Opera se reflectă pe ea însăși.

Un exemplu clasic: într-un tablou este pictat un personaj care privește un tablou în care apare același personaj privind tabloul — o repetare în interiorul repetării, ca într-un joc de oglinzi.

Balta politică se reflectă în ea însăși devenind un ocean. Dacă tot doreau politicienii să înoate în baltă și să se salveze când vor ei, acum Nicușor Dan i-a aruncat într-o apă infinit mai adâncă, în care ori își vor demonstra abilitățile, ori se vor îneca.

Fiindcă îi pace matematica, Nicușor Dan a creat o funcție politică. „Punerea în abis” poate fi modelată ca o funcție care se aplică propriului său rezultat.

De exemplu: F → F(F) → F(F(F)) → ⋯

Trebuie să recunoaștem că prin mișcarea pe care a făcut-o, Nicușor Dan se spală pe mâini în fața Occidentului, lasă clasa politică să se oglindească în ea însăși, iar variantele sunt două:

• Fie avem o clasă politică maladivă, capabilă să se adapteze și în fosa septică în care a fost aruncată.
• Fie mergem la anticipate.

Nominalizarea lui Siegfried Mureșan este și prețul plătit pentru votarea unui președinte abscons.

Punerea în abis a unei țări este însă și o joacă periculoasă.

Țara poate să nu înțeleagă faptul că totul e un joc și să cadă, de-a dreptul, în abisul care i se arată în fața ochilor.

Dumnezeu cu mila!

Gheorghe Smeoreanu