Dumneavoastra sunteti un om de succes, lumea ar vrea sa stie cum ati inceput, care este modalitatea de a cistiga. In acest fel nu veti mai fi invidiat nici dumneavoastra, dar nici altii care ai facut bani in mod corect.Nu stiu daca e bine sa invidiezi pe cineva, pentru ca raul ti se intoarce. Trebuie sa fii optimist, sa te bucuri cu ce ai.Da, dar ii ajutati pe oameni spunindu-le cum ati facut sa deveniti un om de succes.Dupa parerea mea un om de succes este acel om care a crescut natural, adica cel care a crescut treptat de-a lungul anilor. Un om de succes nu este cel care a cistigat peste noapte o suma de bani, nu se stie prin ce mijloace, pe care o investeste apoi intr-un pont dat de altcineva, dar el nu are habar de cerere, de oferta, de piata, nu are habar de nimic. El investeste doar, poate sa-i mearga bine un an sau doi, dar nu pe termen lung.Ce faceati in 1990?In 1990 eram inginer, aveam o vechime de trei ani in domeniul extragerii titeiului si gazelor naturale, aici in judetul Arges. Conduceam 140 de oameni. Cred ca m-am nascut un luptator, asa cred. La inceputul lui 1992 mi-am facut o firma. Eu cred ca succesul li se intimpla acelor oameni carora incepe sa le mearga mintea, care asculta de sef o perioada, dar il depasesc la un moment dat ca gindire.Ce-ati gindit intre 1990 si 1992? Ce v-a trecut prin minte?In perioada aceea era greu, chiar daca trecusem de Revolutie. Erau salarii mici, conditii grele… Mie nu-mi placea sa stau, probabil ca am fost si crescut asa, educat sa muncesc. Fiind inginer nu munceam fizic, ci mai mult intelectual. Ori, daca iti merge mintea proiectele le faci repede si iti ramine destul timp liber sa te gindesti la alte lucruri.Cu ce ati inceput? Care a fost prima afacere?Eu mi-am infiintat o firma, asa cum se infiintau pe vremurile acelea, „Send ’92” este printre primele 1500 de firme infiintate. Acum sunt citeva sute de mii.De ce i-ati pus denumirea „Send”?Mi-a povestit cineva ca e usor sa infiintezi o firma, dar e mai greu sa-i pui numele. Ma gindeam ca nu e mare lucru sa dai un nume, dar, cind mi-a venit rindul sa denumesc firma, mi-am dat seama ca avea dreptate. Numele vine de la mine si fratii mei, respectiv Sebastian, Emil si Nicolae, adica eu. „D” vine de la Durdui. Amestecate au dat verbul „a trimite” in limba engleza.Acest nume a devenit brand. Cit de important a devenit acest nume?Probabil a devenit un brand, este cunoscut pe piata nationala. Mai este cunoscut si in afara granitelor, in Franta, Austria, Bulgaria, Turcia, Ungaria.O sa va rog sa descrieti aceste relatii internationale.Suntem cunoscuti ca o firma foarte serioasa. Firma noastra s-a dezvoltat singura, prin profitul pe care l-a produs si l-a reinvestit, nu am facut niciun fel de imprumut din nicio parte. Nu avem nicio datorie la aceasta ora. Am mers pe principiul ca ori sunt primul, ori nu ma apuc de un lucru. Am infiintat firma in aprilie 1992. Pe domeniul de activitate aveam o gramada de activitati pe care le trecusem. Trebuia sa incep cu ceva si am ales sa ma ocup de comert. Vindeam de toate, de la produse agricole pina la tigari, cafea, tot ce se vindea pe vremea aceea, era businessul timpului. Aveam grija insa sa iau marfa de calitate, sa o prezint si sa o vind frumos. Dupa parerea mea lucrurile trebuie facute cu drag, nu doar pentru ca trebuie facute sau doar pentru ca trebuie sa vinzi. Daca nu simti nu iese.Cite ore munceati pe vremea aceea?Dar cine mai stie? Lucram pe vremea aceea, tin minte ca intram la serviciu la ora 16, ieseam la ora 8, intram la al doilea job pina la 21-22 cind ma culcam. Dormeam o noapte da, una nu.Mi-ar placea ca toata lumea din jurul meu sa fie fericita, sa rida si sa glumeascaCe va mina in lupta in momentul acela? Ce doreati sa faceti?Ambitia. Sa demonstrez ca sunt bun, sa am un tel in viata, sa ma aprecieze lumea, sa-mi spuna ca sunt bun… Uneori si felicitarile au rolul lor, nu doar banul, pentru ca toti avem nevoie de o suma de bani cam constanta.Va doreati ceva anume? Vreo masina moderna?Nu. In primul rind ca sa-ti doresti ceva trebuie sa fii constient de existenta acelui lucru, ori la acea vreme nu aveam astfel de tentatii. Le mai spun unora, care pretind ca sunt fericiti ca au de toate, ca sunt fericiti nestiind cite lucruri mai sunt, si mai frumoase, si mai bune, si mai atractive.Dumneavoastra ce v-ar lipsi in acest moment? E ceva ce va doriti si nu aveti?Nu, consider ca am tot ce imi doresc. Poate ca bunul pe care l-as dori ar fi timpul, pentru ca toata lumea se plinge de lipsa lui, deci trebuie sa fie un produs scump.Ambarcatiuni aveti?Nu, pentru ca nu-mi place. Nu mi-am cumparat ceva doar ca sa vada vecinul sau pentru ca e la moda.Dar, comparativ cu oamenii care sunt salariati, care au venituri mici, ce va permiteti in plus? Calatoriti?In general imi place sa merg in tarile dezvoltate, nu merg in tari unde lumea e amarita, nu-mi place sa vad asa ceva. Mie mi-ar placea ca toata lumea din jurul meu sa fie fericita, sa rida si sa glumeasca.Deci prin Africa nu prea va place…Nu vreau sa ma intristez, nu vreau sa vad suferinta. In ceea ce ii priveste pe muncitorii mei eu stau de vorba cu ei, incerc sa ii ajut in limita posibilitatilor, sa-i inteleg, sa glumesc cu ei. Daca va duceti in fabrica o sa vedeti ca acolo cinta muzica la maximum de dimineata pina seara. Eu ii las asa cum le place, pentru ca daca dau tare muzica inseamna ca asa se simt bine. Sunt 140 de oameni si la fiecare sectie se asculta un alt tip de muzica.Calatoriti si pentru afaceri, nu doar de placere, nu?Cred ca in proportie de 90% calatoresc pentru afaceri, nu ma duc special sa cumpar ceva de la mii de km, dar deplasindu-ma pot sa vad si sa-mi formez o idee, eu vin de acolo pregatit. Vorbesc aici de tehnologie, de idei de afaceri s.a.m.d. Depinde si de unde te situezi. Au fost momente cind ma duceam si ma intorceam incarcat cu idei, dar acum, inetul cu incetul, ma intorc cu mai putine idei. Acest lucru se intimpla probabil pentru ca am mai dezvoltat afacerea, mi s-a mai dezvoltat si creierul, nu mai sunt uimit de ceea ce vad acum in aceste calatorii.Unde e cea mai dezvoltata industrie pe domeniul dumneavoastra?In Germania. Vis-a-vis de utilaje sunt mai dezvoltati decit noi, dar din punct de vedere al disciplinei nu stau mai bine ca noi. La noi in fabrica oamenii sunt imbracati corespunzator, exista disciplina, oamenilor le place sa fie tratati bine, dar se si comporta corect. Cred ca nu le-ar placea sa fii indulgent, neglijent, sa nu te intereseze ce se intimpla acolo unde ei muncesc.Cit timp acordati vietii personale? Ma refer la viata de dincolo de business.Foarte putin, pentru ca si cind dorm, nu dorm linistit.Si merita?Sa zicem ca nu merita, dar eu nu sunt adeptul absolutului, sa pot spune unde incepe si unde se termina ideea de a merita. E relativ.Sunteti un om tinar si probabil ca trebuie sa va ginditi si la viata si la modul in care v-o traiti, la bucuriile ei.Poti sa te gindesti acum sau poti sa te gindesti dupa. Pentru ca cel care face ceva in viata lui traieste si dupa moarte, pentru ca ramine in memoria celorlalti.Dar cred ca nu e cazul sa va ginditi acum la acest aspect. Mai aveti mult timp pina sa va puneti problema aceasta.Eu nu ma gindesc niciodata ca voi muri, nu ma gindesc nici ca voi imbatrini, dar sa mor? Am vrut sa spun ca oricine trebuie sa faca ceva si sa lase in urma lui.A avea o afacere pe care vrei sa o imbunatatesti continuu inseamna a fi conectat tot timpul la eaIn viata dumneavoastra, partea asta numita cultura ce rol mai aveti timp sa mai joace? Ma refer la muzica, la arta, la literatura…Ascult inainte de culcare o jumatate de ora muzica simfonica. Citesc carti cind sunt in avion, ca acolo nu pot sa fac altceva. Cam atit. In rest…Nu prea am timp.Cind calatoriti va duceti in muzee?Da, ma duc si imi place. Nu prea imi plac prezentarile, eu, sa fiu ghid, as prezenta altfel. As prezenta ideile principale, apoi as intra in amanunte.Cu religia in ce relatii sunteti?Sunt in relatii foarte bune, sunt un om credincios, imi fac timp si de mers biserica, am foarte multi prieteni care sunt preoti, calugari. Imi place sa discut cu ei, am intilnit preoti care sunt foarte bine pregatiti, nu doar pe domeniul religiei, ci si pe cel al fizicii de exemplu.Ati spus ca aveti foarte multi prieteni. Aveti timp sa aveti multi prieteni?Eu sunt prieten cu toata lumea. Doar ca mai rar ma intilnesc la o bere, ne intilnim atunci cind avem timp.In week-end ce faceti?In week-end am un program destul de strict, nici nu am timp sa fac tot ce am de facut. La mine incepe week-end-ul simbata la ora 15. Dorm 50 de minute dupa care citesc pina seara. Iar duminica pina in masa de prinz ma duc la o biserica, iar dupa masa pot sa ma duc o fuga pina la Bucuresti, mai cumpar haine, diverse obiecte… Cam asta fac. Nu-mi pot permite sa pierd timpul la bere, pentru ca a avea o afacere pe care vrei sa o imbunatatesti continuu inseamna a fi conectat tot timpul la ea, inseamna sa-ti mearga creierul in fiecare moment. Am avut un moment in care ma tot chinuiam la o inventie care nu iesea. O tot calculam si nu reuseam sa o duc la bun sfirsit. Am calculat-o timp de doi ani, in tot acest timp m-am gindit numai la asta. Intr-o noapte am avut ideea, era o inventie pentru un geam termopan, un distantier, ma rog… O chestie tehnica. Dupa ce o rezolvasem, creierul a continuat sa se gindeasca la mecanismul acela. Devenise insuportabil, eram ca un mecanism bagat in priza care nu se opreste pina nu il tragi din priza. Singura solutie a fost sa chem un prieten si sa mergem la un vin, am baut in mod voit ca sa imi sterg problema din cap. Eu nu beau de obicei si nici nu ma imbat, dar atunci am stat ametit citeva ore, iar cind m-am trezit problema disparuse. Asa ca m-am indreptat catre urmatoarea idee.Muncind atit de mult mai puteti avea o relatie strinsa cu familia, cu mediul apropiat?Eu cred ca m-am nascut norocos. Am o sotie foarte intelegatoare, cred ca nu ar fi stat cu mine niciuna. V-am spus ca am un program incarcat, ajung foarte tirziu seara, week-end-ul incepe tirziu simbata, unul sau doua week-end-uri pe luna sunt plecat…Merg in Germania la o expozitie pentru tehnologie de exemplu. Sau ma invita cineva sa vad o fabrica.Le vindeti si lor produsele dumneavoastra?Deocamdata nu. Pentru ca lor le este foarte frica de noi in general. Daca patrundem pe piata avem 30% din produsul lor, e normal sa se teama. Deocamdata nu am facut o preocupare din asta, pentru ca inca muncim bine pe plan national.Pe ce loc sunteti in Rominia in domeniul dumneavoastra?Pe locul intii si la distanta mare de urmatoarea firma. Suntem pe primul loc atit ca cifra de afaceri, cit si ca productivitate. La noi o fereastra este produsa intr-un minut si ceva.Dar care e secretul? De ce nu a reusit cineva din Cluj, din Bucuresti? Si de ce nu au venit unii din afara sa fie ei cei mai buni?Probabil au vrut sa vina, dar fata de noi ei sunt mai intelepti, nu prea se arunca ei cu capul inainte. Ei vin, cerceteaza, analizeaza si trag concluzia daca se merita sau nu sa investeasca intr-un domeniu. Probabil ca au venit si in Pitesti si au vazut ca firma noastra produce o fereastra intr-un minut si ceva, ei produceau in trei minute si au tras concluzia ca nu au ce sa faca aici. Sau noi producem 1000 de ferestre pe zi, daca vin si ei unde sa le mai vinda?Nu merita sa produceti o fereastra intr-un minut si ceva si in Ungaria, Ucraina, Bulgaria?Ba da. Astept momentul, dar el nu a venit inca. Eu nu simt ca o afacere de acest gen ar fi buna in acest moment.Nu cumva sunteti excesiv de prudent? Nu va vedeti in postura unui mare capitalist de talie europeana?Poate ca da, dar eu m-am intins atit cit am considerat ca imi este plapuma. Nu mi-a placut sa ma dau mare si tare, sa zica lumea daca sunt sau nu sunt. Nici cu masina pe care o am nu merg cu 360/h.Dumneavoastra fiind foarte tinar putem presupune ca pe viitor veti avea de gind sa construiti un imperiu economic european numit „Send’92”?Daca privim „Send’92” in 1992 si „Send’92” in 2008… S-ar putea sa aveti dreptate. Daca am fi avut discutia aceasta in ’92 si ma intrebati daca peste 16 ani as putea avea o asemenea fabrica, v-as fi spus ca nu priviti bine lucrurile, ca nu sunteti realist.Anual ce cifra de afaceri aveti?As zice ca o cifra destul de buna, in jur de 13 milioane de euro.Ca sa intru in politica am fost intrebat citi bani sunt dispus sa dau ca sa fiu introdus in aceasta lumeIn legatura cu politicul, aveti o inclinatie catre acest domeniu? Cum vi se pare lumea politica?Nu am timp sa imi exprim parerile vis-a-vis de subiect. Dar daca ar fi sa aleg o persoana care sa conduca tara, guvernul, si eu sa fiu in postura celui care decide cine sa conduca, as propune ca pentru functia de prim-ministru sa se acorde un salariu de o suta de mii de euro pe luna, dar as scoate postul la concurs. L-as pune acolo pe cel care dovedeste ca e cel mai bine pregatit intelectual si profesional. Asta ar trebui sa conteze, nu politica. Å¢ara ar cistiga enorm daca functiile acestea ar fi cistigate prin concurs, prin cunostinte reale. E la fel ca la licitatii, eu cistig o licitatie doar daca e corecta, daca nu e corecta sa fiti sigur ca nu am vreo sansa.Cum vi se pare ca sunt in ultima vreme?Parca mai bine. Daca e lupta cinstita o cistig, daca nu… La licitatiile necinstite cistiga cel care e slab pregatit, care nu are materiale, care nu are oameni s.a.m.d. I se da o suma de bani, suma o imparte cu altii si cu putinul ramas ia materiale proaste, face lucrarea, o garanteaza 50 de ani si ea rezista 5 luni.Ati spus ca va duceti la biserica. Dar la vot va duceti?Sigur ca da, e obligatie cetateneasca, dar nu va pot spune cu cine votez.Ati fost atras de politica?Poate ca am fost atras putin la un moment dat, dar… V-am zis cum as fi interesat, m-as duce sa fac politica daca as candida pentru un post folosindu-mi toata pregatirea. Ca sa intru in politica am fost intrebat citi bani sunt dispus sa dau ca sa fiu introdus in aceasta lume.Vi s-a cerut sa sponsorizati vreun partid politic? Anul acesta o sa se intimple daca vi se cere?Mi s-a intimplat o singura data, dar nu mai stiu cu cine. Nu voi sponsoriza niciun partid. Nu sunt de acord cu sponsorizarea, de ce sa sponsorizez pe cineva? Nu e in stare sa produca bani? Pe mine cine ma sponsorizeaza? Toti se pot finanta prin propria munca. Si invatamintul, si armata, si scriitorii, si pictorii, toata lumea. E jenant sa ceri de la altul. Ma uit la televizor si se cer donatii pentru bolnavi, aici guvernul e cel care ar trebui sa raspunda. Sa aiba fonduri speciale pentru cazurile acestea, sa rezolve problemele fara sa mai fie nevoit nimeni sa se umileasca in acest fel.In comunitatea din Arges cum vi se pare ca sunteti privit?Nu stiu, probabil ca un om care nu sponsorizeaza.Sunteti invitat pe la diverse sindrofii? Va duceti la ele?Nu prea ma duc.Presa cum va priveste? Ca pe un sponsor?Poate ca am facut publicitate, dar nu sunt sponsor. Nu dau bani ca sa nu primesc nimic. Lumea nu intelege ca e o mare diferenta intre firmele private si cele de stat. Pe directorul unei firme de stat nu-l prea intereseaza care e profitul, ca nu e firma lui, ci a statului. Dar pe mine ma intereseaza, pentru ca profitul pe un an il bag in utilaje. Decit sa sponsorizez mai bine investesc. Pentru ca la anul in loc de 140 de oameni ar putea lucra 150, e mai avantajos asa, creez 10 locuri de munca.Sunteti multumit de dumneavoastra ca om? Aveti vreo obsesie, vreun dram de nevroza, vreo depresie?Sunt foarte multumit de mine, am puterea de a ma autocontrola, de a ma autoechilibra. Dupa parerea mea, cei care apeleaza la ajutor din partea celorlalti, chiar si psihologi fiind, sunt oameni slabi.Dar slabiciuni, vicii trebuie sa aveti, pentru ca fiecare om are un „calcii al lui Ahile”.Nu stiu. Nu fumez, nu beau cafea…Aveti pasiuni? Gen filatelie, table, fotbal, calatorii?Cred ca cea mai mare pasiune ar fi calatoriile.Cind sunteti la birou va ginditi sa treaca mai repede ziua si sa faceti ceva anume dupa terminarea programului? Sa va oferiti o prajitura de exemplu?Nu. Am un alt stil de viata. Sunt foarte exigent cu mine si abia apoi cu ceilalti. Am un stil de viata foarte bine pus la punct. Maninc dimineata, la ora 9 fix, numai fructe. La 11,45 e masa de prinz. De la 12,15 pina la 13 ma odihnesc. La ora 15 maninc niste legume, morcovi si ardei. La ora 16,30 este masa de seara, iar la ora 20 mai beau un ceai. Nu maninc prajit, nu consum zahar alb, nu folosesc sare, nici ulei rafinat sau dublu rafinat. Beau numai apa plata. Seara fac gimnastica o jumatate de ora. Acestea sunt niste lucruri la care tin foarte mult.Nu e o viata putin cam rigida?Ba este, dar cred ca numai asa faci fata in viata. Mai sunt perioade cind ies din ritmul acesta, dar ies voit ca sa nu am senzatia de rutina./p>La ce ora va treziti dimineata?La ora 6. Sunt mereu in forma avind un astfel de program.Sunteti un om fericit?Eu cred ca da. Nu am motive sa nu fiu fericit. Pe cei pe care nu ii duce mintea banul ii nenoroceste.Aveti copii?Da, am o fetita de 19 ani, e studenta in anul I la ASE, in Bucuresti.De ce nu in strainatate?A fost plecata in Anglia vreo trei ani la rind pentru studierea limbii engleze, dar ea e nationalista deocamdata, nu-i place ideea de a studia in strainatate.O sa o luati in business?Da, cu siguranta. Eu va trebui sa o las sa munceasca acolo unde ii va placea. Abia dupa ce va descoperi pulsul afacerii si isi va da seama cum se lucreaza concret va putea veni la conducere.Fata mea cind a auzit ca mi-am luat Ferari mi-a reprosat ca fac o prostie, mi-a zis ca nu mai vine la Pitesti, ca epatez si o pun intr-o lumina proasta.Are un alt mod de gindire decit copiii de virsta ei. Am vazut pe la altii ca isi pun copiii direct in functii de conducere, nu e normal asa ceva. Dar fiecare gindeste in locul lui. In ceea ce ma priveste eu nu vreau sa ma ascund sub umbrela modestiei, pentru ca eu consider ca sunt bun in ceea ce fac si nu am de ce sa ma rusinez de acest lucru. Daca altii au alte pareri… E problema lor, nu a mea.