În weekend, am fost la Călimănești, la Cântecele Oltului, un festival care a depășit o jumătate de secol de existență.
Vreau să fiu sincer, vă mărturisesc că mă tem. Mă tem că va veni cineva, să zicem de la USR, spunând că nu e normal să cheltuim bani pe asemenea chestiuni. În prostia lui, omul va fi sincer, dar cei care îl hipnotizează să aibă această concepție vor vrea altceva. Vor vrea să dispară tradițiile, sufletul neamului, să punem în loc simțiri mondiale, ca și cum acest lucru ar fi posibil.
Ediția din acest an a fost atent îngrijită, cum se întmplă de la o vreme, de primarul Florinel Constantinescu, al cărui discurs simplu și firesc l-am apreciat. Așa trebuie să vorbească edilii în public, fără zorzoane și chestii afectate.
Pun aici două mici înregistrări și vă spun că nu am scris aceste rânduri decât ca avertisment. Să avem grijă de Cântecele Oltului și de toate manifestările de acest fel, să nu plecăm după fenta cu banii risipiți, să îi tratăm drept trădători pe cei care ne vor spune asta.
Mulțumiri primarului Constantinescu și stimă pentru Alin Pavelescu, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea, ăla pe care liberalii locali au vrut să îl lase fără sediu.
Vedeți de ce mă tem ?
Gheorghe Smeoreanu
Lasă un răspuns