7 iulie 2014

Primăria Municipiului Rm.Vâlcea

– În atenţia Domnului Primar-

 

Referitor la: „Strategia de Dezvoltare a Municipiului Rm.Vâlcea 2014-2020”

 

Răspunzând invitaţiei la dezbaterea publică a „Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Rm.Vâlcea 2014-2020”, vă transmitem în Anexă sugestiile, observa-ţiile şi propunerile noastre, cu următoarele precizări:

1. La ora actuală, municipiul Rm.Vâlcea dispune de un set de documentaţii strategice cu prevederi, premize şi programe necorelate şi, adesea, suprapuse ceea ce face dificilă punerea în practică şi urmărirea îndeplinirii planurilor de acţiune. Astfel, municipiul dispune de: “Strategia de dezvoltare durabilă 2008-2013”, “Planul integrat de dezvoltare urbană 2009”, “Strategia de dezvoltarea 2013-2020”, Planul Urbanistic General aprobat în 2013, “Agenda locală 21 – Planul Local de dezvoltare durabilă 2002” etc. Pornind de la această situaţie, considerăm necesară corelarea tuturor acestor documente, analizarea modului de implementare a prevederilor şi modul în care au fost realizate acţiunile/efectul acestora asupra dezvoltării localităţii, enumerarea măsurilor care nu au putut fi realizate şi cauza acestor nerealizări, actualizarea şi unificarea datelor statistice de pornire, corelarea diferitelor analize SWOT în toate cele patru componente ale acestora. În lipsa acestor acţiuni de ajustare, considerăm că orice strategie pleacă de la date incerte şi nu îşi poate atinge scopul.

2. Considerăm necesară definirea clară, chiar de la demararea actualizării, a obiectivelor-ţintă şi a arealului/zonei care face obiectul Strategiei supuse dezba-terii (municipiu, zonă metropolitană etc.) Referirile la Zona metropolitană (unul dintre elementele care au impus reactualizarea) sunt sumare, profund teoretice, cu grad mare de generalizare şi fără propuneri concrete de acţiune.

3. Dorim să recomandăm o restructurare clară a conţinutului, trecerea în anexe a datelor statistice şi menţionarea surselor, completarea indicatorilor cu valori (actualizate) şi centralizarea măsurilor. pe etape, într-un Plan care să asigure urmărirea şi ducerea lor la îndeplinire. 

Numai în acest fel, conform Expunerii de motive, “comunitatea poate să îşi creeze imaginea viitorului pornind de la condiţiile prezente de potenţial al resurselor şi oportunităţilor şi îşi trasează căi de realizare a acelui viitor”.

 

Cu deosebită consideratie,

Preşedinte,

arh.Cristian Dinulescu

---

 

ANEXĂ 

 

Comentarii şi observaţii privind „Strategia de dezvoltare a Municipiului Rm.Vâlcea 2013-2020”

 

Cap.1 – CARACTERIZAREA GENERALĂ A UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE ÎN CARE SE VA IMPLEMENTA STRATEGIA DE DEZVOLTARE

Subpunctul „Reţeaua de căi rutiere” necesită o aprofundare sporită, pentru a aduce datele concludente în sprijinul strategiei prezentate. Acestea sunt nefolositoare argumentaţiei, datorită generalităţii afirmaţiilor, a lipsei unei analize pertinente precum şi a insuficienţei datelor introduse în discuţie. Astfel, se afirmă că: a) sunt necesare „drumuri publice echipate la standarde europene care să faciliteze cooperarea internaţionala”, fără explicaţii, b) există „drumuri judeţene şi comunale în Rm.Vâlcea” (?), c) exista „drumuri cu risc de alunecări de teren”, fără o enumerare necesară şi o analiză cantitativă, d) sunt insuficiente staţiile de vulcanizare, fără a se preciza sursa informaţiilor, constatare de altfel puţin semnificativă în contextul Strategiei.

Considerăm necesară inventarierea problemelor cu impact deosebit: menţinerea traficului greu prin centru spre Olaneşti, lipsa în continuare a celei de a doua axe de circulaţie pe direcţia nord – sud, situaţia total nesatisfăcătoare a spaţiilor de parcare în toate zonele municipiului. Ar fi utile referiri la dotările aferente circulaţiei rutiere (garaje, staţii de întreţinere, staţii de autobuz etc), precum şi la:

– trama stradală, structura acesteia, disfuncţionalităţi, zone de conflict etc

– autogări, amplasamentul acestora, relaţia cu gara CF, capacităţi, legături

– garajele aferente transportului urban (amplasamente, disfuncţiuni etc.)

– staţii de taximetre (distribuţie în teritoriu, disfuncţionalităţi etc.)

– staţii de carburanti (amplasare)

Privitor la subpunctul  „Reţeaua de căi ferate”, considerăm necesară aprofundarea analizei în vederea scoaterii în evidenţă a disfuncţionalităţilor reciproce ale acesteia în relaţia cu oraşul, situaţia triajului inutil dar menţinut în continuare pe un teren valoros şi legăturile necesare ale Gării CF cu autogările şi staţiile de taxi/autobuze urbane.

La subpunctul  „Transportul urban” este necesară completarea analizei cu următoarele: transportul interurban şi cel internaţional, situaţia transportului cu taximetre (număr taxiuri, necesar, tendinţe etc), calitatea staţiilor de autobuz (amplasamente, calitatea spaţiului şi a obiectelor).

În cadrul subpunctului „Calitatea transportului feroviar” trebuie menţionat că aceasta nu depinde de administraţia locală iar disfuncţionalităţile sunt de tip regional/naţional.

Subpunctul „Alimentarea cu apă” nu precizează zonele din oraş fără reţele centralizate de apă, precum şi tipurile de reţele existente. Nu se analizează situaţia existentă privind: consumul zilnic/locuitor, apa pentru incendiu, apa industrială – necesar, perspective.

În cadrul subpunctului „Epurarea apelor uzate” nu sunt analizate cantitativ şi calitativ tipurile de reţele, disfuncţiunile constatate, capacităţile, etc. Ar fi fost util un răspuns la întrebările: Există deficit de reţele de canalizare? Mai sunt zone fără reţele de canalizare? Unde? Tot în cadrul acestui subpunct credem că îşi găsea locul şi analiza staţiilor de epurare existente (tehnologii folosite în prezent, starea şi amplasamentul acestora, delimitarea şi administrarea zonelor de protecţie sanitară etc.)

Aceleaşi obiecţiuni pot fi formulate şi faţă de restul subpunctelor având ca subiect reţelele (alimentare cu gaze naturale, energia termică, telecomunicaţii, energie electrică etc.)

O atenţie mai mare ar trebui acordată analizei infrastructurii sistemului educaţional. Se nasc întrebări ale căror răspunsuri pot influenţa definirea Strategiei viitoare.

– Care este necesarul de şcoli şi grădiniţe (există un deficit sau un exce-dent)?

– Care sunt tendinţele de dezvoltare a învăţământului privat?

– Există un dezechilibru în amplasarea unităţilor de învăţământ?

– Este pregătită administraţia locală pentru înfiinţarea învăţământului pro-fesional (cu accent pe pregătirea personalului din turism) şi asigurarea infrastructurii necesare acestuia?

– Există funcţiuni care agreseaza dotările şcolare (alimentaţie publică, saloane de jocuri etc.)?

În ceea ce priveşte Indicele Dezvoltării Umane Locale (IDUL), considerăm necesar ca acesta să fie comparat cu cel al unui oraş similar (capitală de judeţ, oraş de 100000 de locuitori, eventual cu cel al unui oraş din Europa). Ar fi interesant de ştiut care este IDUL-ul municipiului Rm.Vâlcea şi valorile punctajelor pe fiecare dintre componentele lui, astfel încât să poată fi definite zonele cu potenţial de creştere şi stabilite clar direcţiile de acţiune.

Considerăm că operaţiunile prevăzute în demersul strategic ca urmare a unor sondaje („extinderea de străzi principale…prin includerea altor străzi…” – 22%, „dezvoltarea mediului de afaceri” – 28%), şi nu a unor necesare studii de specialitate, nu reflectă decât o parte a problematicii.

Suntem de acord că municipiului îi lipseşte, la ora actuală, o identitate. Dar nu considerăm că aceasta este „caracterizarea unităţii administrativ-teritoriale”.

Cap.2 – ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE

Analiza SWOT porneşte de la premize teoretice corecte şi de la considerentul că informaţiile sunt importante şi relevante, dar în ce măsură  mai este „punct tare” poziţionarea strategică a oraşului pe DN7 (în condiţiile în care autostrada Sibiu-Piteşti ne va ocoli)? În ce măsură este o „oportunitate” preocuparea pentru organizarea de manifestări cu scop de „animare a teritoriului”? În ce măsură este o „ameninţare” reală accentuatul proces de colmatare a lacului de acumulare cu „risc de îngropare a digurilor” sau „poluarea dispersata a aerului urban datorită dispunerii platformelor industriale în trei zone ale municipiului?

Suntem de părere că ipotezele, indicatorii şi numeroase elemente cu caracter absolut general (privitoare la: construcţia europeană, economia în perspectiva unei societăţi informatizate, dezvoltarea durabilă, sistemul monetar internaţional, calitatea mediului, disparităţi teritoriale etc.) ar fi trebuit să fie dispuse în anexe la Strategia prezentată.

Cap.3 – STRATEGIA DE DEZVOLTARE

Considerăm că, în lipsa unui consens asupra viitorului şi a unei tratări responsabile a acestuia, expresia „Rm.Vâlcea – pol turistic de importanţă regională” nu este decât o afirmaţie bazată mai mult pe opţiuni subiective şi mai puţin pe argumente. Această direcţie de dezvoltare ar trebui să derive atât dintr-o analiză aplicată cât şi dintr-o largă consultare a cetăţenilor avizaţi prin orice mijloace.

În ceea ce priveşte cele trei scenarii tehnico-economice propuse, constatăm că propunerea de adoptare a scenariului 3 nu este suficient susţinută, argumentele fiind de ordin general, teoretic, fără indicatori clari. Considerăm că atât obiectivul general cât şi obiectivele specifice (pct.3.2) nu pot fi bazate pe dorinţe sau intenţii, ci ele trebuie să fie rezultantele unei analize obiective a parametrilor (indicatori) enunţaţi la capitolele precedente ale studiului.

În privinţa Axei strategice Turism, ne permitem să facem următoarele observaţii:

– majoritatrea „măsurilor” înseamnă de fapt realizarea altor studii, viitoare, într-un orizont de timp incert;

– municipiul Rm.Vâlcea nu are definit instituţional un „centru istoric” sau „zone de importanţă arhitecturală deosebită”. La aceasta se adaugă faptul că Palatul Copiilor (a cărui contribuţie la dezvoltarea turismului este oarecum limitată) a fost deja reabilitat, iar amenajarea „traseelor turistice” (neprecizate nicăieri) este numai un deziderat cu grad mare de generalizare. În aceste condiţii, prioritatea 2 devine lipsită de obiect;

– nu avem cunoştinţă de existenţa unor resurse de apă termală în zona Ostroveni; dacă acestea există, rugăm autorii să precizeze sursa informaţiei;

– credem că este necesară argumentarea propunerii de înfiinţare a unor clinici balneare în Rm.Vâlcea, în condiţiile în care staţiunile existente (balneare) sunt la o  mică distanţă de municipiu;

– este de dorit precizarea tipului de turism preconizat (ex. turism balnear, turism sportiv, turism de week-end etc.), în vederea realizării unei infrastructuri necesare, specifice.

Referitor la Axa strategică Dezvoltare durabilă, considerăm că:

– este necesară furnizarea de informaţii suplimentare cu privire la numărul şi situaţia reală a unităţilor de învăţământ din municipiu (în mare parte reabilitate şi într-un număr departe de cifra furnizată – 200);

– este necesară revizuirea unor afirmaţii neconforme cu realitatea (înlocuirea lămpilor cu incandescenţă – prioritate majoră, achizitionarea de material rulant ecologic – în condiţia inexistenţei vreunui material rulant, transformarea punctelor termice în centrale termice cu funcţionare pe rumeguş – deziderat aplicabil capitalei judeţului ş.a.);

– oportunitatea creării unui Centru de studii al dezvoltării locale (organism suplimentar, cu rol incert) ar trebui mai bine argumentată,  printr-o enumerare a sferei de activitate, a misiunilor acestuia şi a ţintelor pe care va trebui să le atingă. 

Considerăm necesară completarea analizei evoluţiei economice a municipiului cu: 

– modul de repartizare a unităţilor industriale/de prestări servicii în teritoriu, ce se poate corecta în acest sens şi ce oprtunităţi de afaceri poate oferi orasul;

– identificarea terenurilor ce pot fi oferite pentru atragerea de investitori europeni şi elaborarea unor politici fiscale în acest sens;

– identificarea zonelor cu funcţiuni încetate (11 iunie, Carpatina etc.), a regimului lor juridic, în vederea expropierii pentru cauză de utilitate publică şi reducerea fenomenului de speculă imobiliară; 

– oportunităţile de afaceri oferite tinerilor (oferirea de spaţii pentru activitate la chirii cu tarif preferential, atragerea tinerilor în activităţi publice şi remunerarea lor, încurajarea tinerilor în a ajuta persoanele defavorizate etc.);

– precizarea domeniilor şi tipurilor de programe cu finanţare europeană pe care ar trebui sa le acceseze Primăria.

În domeniul Culturii  se constată necesitatea aprofundării unor aspecte specifice:

– gradul de atractivitate al oraşului pentru tineri;

– tipul de cultură care este oferit cetăţenilor; 

– calendarul evenimentelor culturale şi ce trebuie făcut pentru dezvoltarea acestora (spaţii de manifestare, tipul acestora, alcătuirea  de programe culturale pentru copii, tineri, vârstnici etc.);

– situaţia ONG-uri care se ocupă de cultură; 

– posibilitatea înfiinţării unui muzeu digital, cu aplicaţii de accesare online a oricărui alt muzeu din lume;

– amplificarea de schimburi culturale cu alte oraşe din ţară sau din lume.

 

În final, ne exprimăm părerea că problematica Zonei metropolitane (adică una dintre motivele actualizării Strategiei 2014-2020) ar trebui tratată pe larg (pornind de la definirea ariei şi a problemelor, cadrul legal, relaţiile în teritoriul considerat între UAT componente ş.a.) şi adusă din zona teoretică în zona practică, în aşa fel încât instrumentul oferit de acest studiu să poată fi utilizat eficient.