Atestarea documentara a comunei are loc in anul 1574, luna februarie, ziua 13 in actele domnitorului Alexandru II Mircea (1568-1574) – prima domnie (DIR: 1700-1750, Hurmuzachi, vol, VI, 1731, 26 II).

Ca numele comunei vine de la cuvantul MOARA, nu mai incape nici o indoiala. Paraul Muereasca ce trece prin comuna de la vest spre est, are la obarsie 2 izvoare: Moristita Mare si Moristita Mica. Asadar moristita – moriscuta – moara.

Acest fapt este intarit de un document din timpul lui Mihai Viteazul, emis la data de 6 iulie 1596 care arata urmatoarele: “Mihai Viteazul voievod intareste lui Oprea, lui Stan si lui Stanciu si lui Canda ocina in Comanca, in padurea Rapuroasa si in Moreasca” (DRH: B X1 p-237; DIR, B, XVI vol VI).

Numele Muereasca respectiv Moreasca, apare in mai multe documente alaturi de Comanca in anii 1865, 1871, 1893, 1901. Astfel in anul 1871 satul Muereasca de Sus era format din satul Muereasca de Sus – 200 de case, catunul Pietrisul 20 case, Catunul Comanca – 10 case, cu schitul Frasinei. In 1893 Muereasca de Sus avea in componenta satele: Muereasca de Sus, Suta si Comanca.

Aparitia numelui Muereasca impreuna cu Comanca in aceste documente intareste faptul ca acest nume se refera la localitatea noastra.

Intr-un document din 1634 se observa trecerea treptata de la Moreasca la Muereasca (“Stanila din Moereasca”), desi la 1574 (anul atestarii documentare a Comunei) i se spunea Muereasca. Putem afirma cu certitudine ca variantele MOREASCA si MUEREASCA au existat inainte de 1574, dar nu s-a pastrat nici un document.
Intr-o vreme pe Valea Muereasca existau 13 mori de apa.

Este de notat ca in jurul anului 1600, in documente, Muereasca apare la plural MUERESTILE. In anul 1608, cu ocazia unor verificari a hotarelor manastirii Cozia de catre egumenul manastirii si de Sarchiz din Bujoreni, s-a constatat ca Sarchiz era mosnean pe ocina Bogdanesti si cu aceasta ocazie “Se trag hotarele Calimanesti, din apa Oltului cu padurea pana la Hotarul Muerestilor, iar celalalt pe langa Pleviceneasca spre silistea Bogdanestilor … unde coboara Calea Carului Buda pana in Hotarul Muerestile” (Tezaur medieval Valcea, vol. I, p. 89).

Un hrisov al domnului muntean Alexandru Ilias din 18 aprilie 1617 mentioneaza ca acesta ia in stapanire schitul Ostrov din judetul Arges si 11 falci din Muereasca.

In timpul domniei lui Matei Basarab (1633-1654), taranii liberi din Muereasca se vand in numar mare ca rumani in schimbul unor sume de bani, spatarului Preda Brancoveanu. Intre acesta si Episcopia Ramnicului intervine un act de schimb.

Astfel, la 18 mai 1636: “mosnenii din Muereasca se vand rumani spatarului Preda Brancoveanu cu toti feciorii lor si cu toata mosia lor pentru 250 galbeni, platindu-i si de bir cu 90 de galbeni…Au facut tocmeala cu cumparatorul sa fie dati la Episcopia Ramnicului, iar Episcopia sa-i dea in schimb spatarului Preda, mosia, satul Hrast din jud. Dolj ca sa fie slobozi de dajdii si cu voia lor sa fie rumani ai Episcopiei” (Pref. Jud. Valcea, Dosar 724/1833, fila 199, Editia rev. Catalog IV Nr. 744 vol. II, p. 24).

La 20 mai 1636 Matei Basarab intareste Episcopiei Ramnicului si episcopului Teofil hrisovul prin care Preda Brancoveanu schimba satul Muereasca din jud. Valcea cu satul Hrast din jud. Dolj. Asadar, dupa aceasta data majoritatea mosnenilor din Muereasca au devenit rumani ai Episcopiei Ramnicului.