Nu am fost niciodată patriot şi nici n-am să fiu. Nu pentru că mi-aş urî ţara, ci pentru că îmi place să evit orice extreme şi cred că acest sentiment se află tocmai într-un colţ întunecat al personalităţii noastre, departe de raţiune.

Nu spun nici că toţi românii au salarii din care nu se pot întreţine, mai ales că asta le dă unora şansa unică de a lucra din pură pasiune. Din pasiunea de a nu muri de foame. Nu încerc să sugerez nici că toţi patronii ţin firme doar atâta timp cât au profituri uriaşe, după care închid şandramaua, îşi lasă angajaţii pe drumuri şi trec la exploatarea altor oameni. 

Dar nici nu aş fi departe de adevăr dacă aş face aceste afirmaţii.

 Atunci am ajuns la concluzia că, în România, oportunităţile de a lucra ca jurnalist cinstit mai ales dacă esti rrom  sunt mult mai puţine decât credeam. Or eu nefiind dispus nici să scriu la comandă, nici să mă maimuţăresc pe sticlă,la emisiunea cu si despre rromi, inventată pentru cei ce se prefac că muncesc, pe bani puţini sau pe gratis. De aceea îmi place să cred că la baza deciziei mele stau mai degrabă principii, nu fapte, plus unele aşteptări pe care le am de la mediul în care trăiesc. Am 5 copii și 18 nepoti.

Încep o viaţă nouă, cu o întârziere de câţiva ani buni, pentru că majoritatea oamenilor fac asemenea mutări pe la 30, nu la 53 ani , câţi am eu.

 Prostii, i-am tăiat-o cuiva care încerca să mă convingă că e mult mai admirabil să rămâi pe loc şi să încerc „să schimbi pe romi”  Un scuipat pe care mulți îl înghit cu bucurie ca să treacă Oceanul. Ăsta e românul si rromul. României i-a dispărut rostul. E o țară fără rost, în orice sens vreți voi. O țară cu oameni fără rost, cu orașe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, mașini și țoale fără rost, cu relații și discuții fără rost, cu minciuni și înșelătorii care nu duc nicăieri. 

Există trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pământul și credința. Pământul. Care pământ? Cine mai e legat de pământ în țara asta ? Cine-l mai are și cine mai poate rodi ceva. Bisericile se înmulțesc, credincioșii se împuținează, sfinții de pe pereți se gândesc serios să aplice pentru viză de Canada. Părinții noștri pleacă să culeagă căpșuni și să-i spele la cur pe vestici,iar noi rromii cerșim și furam cu gândul sa avem ce pune la puradei sa halească.

 Fugim de ceva ca să ajungem nicăieri.

Călin Diamant este directorul săptămânalului Vocea Romilor