Luna ianuarie, sau Gerar, cum i se spune popular, e luna în care se fac previziuni meteorologice pentru restul anului.

Luând în calcul semnele și vremea din această lună, bătrânii prevedeau gerul, zăpada, seceta, ploile sau belșugul din anul care începea.

Care sunt cele mai cunoscute superstiții ale lunii ianuarie, care fac referire la vremea din an:

• Dacă luna ianuarie are vreme caldă, atunci luna februarie va fi una geroasă;
• Dacă luna ianuarie este friguroasă, atunci vara va fi una caldă și secetoasă;
• Dacă în ianuarie nu este ger și zăpadă, atunci vom întâlni gerul și zăpada în lunile martie și aprilie;
• Dacă pământul este neacoperit și suflă vânturi calde e semn rău pentru agricultura din noul an;
• Dacă în ianuarie e umezeală și ceață atunci primăvara va fi friguroasă și vara călduroasă;
• Dacă în ianuarie răsare iarba, atunci pământul va fi sărac in restul anului;
• O lună ianuarie cu vreme ploioasă nu aduce mult vin in butoaie, dar un ianuarie fără ploaie prevestește o toamnă cu mult vin in butoaie.

Alte superstiţii legate de ianuarie:

– a treia zi după Boboteaza (adică azi, pe 9) să nu arunci cenuşa din vatră, că-ţi mănâncă dihorul găinile;

– la 16 ianuarie, de Sfântul Petre de iarnă (cel Şchiop; „Sânpetrul lupilor”), care reprezintă înjumătăţirea iernii, e momentul în care oamenii spun că gerul începe să se înmoaie. Tot acum, lupii află de la Sfântul Petru ce trebuie să mănânce tot anul.

Se spune că în această zi Sfântul Petru coboară în mijlocul lupilor adunaţi în pădure şi le spune ce vor avea de mâncat tot anul. De aceea, ziua de Sânpetru de iarnă a devenit în multe zone (Moldova, Transilvania, Muntenia) o zi în care nu se lucrează, mai ales crescătorii de animale fac acest lucru, rugându-se apostolului ca animalele să le fie protejate de furia lupilor.

Superstiţia spune că cine nu ţine această zi va fi pedepsit de divinităţile meteorologice ale miezului iernii pastorale, Fulgerătoarele, cu fulgere, tunete şi viscole, iar lupii îi vor ataca gospodăria.
Pe 16 ianuarie, în calendarul ortodox, este consemnată sărbătoarea „Cinstirii lanţului Sfântului Apostol Petru”, fiind vorba despre lanţul în care a fost legat de către Irod Agrippa, iar în mod miraculos, îngerul l-a eliberat din captivitate. De aceea, unele persoane cinstesc această zi pentru a fi feriţi de prigoniri sau închisoare.

– pe 30 ianuarie, Sfinţii Trei Ierarhi sau Trisfetitele: se spune că la Trisfetite se schimbă vremea. În această zi să nu se lucreze, fiindcă altfel soţul/soția poate muri. Se mai ţine și pentru fericirea fetelor şi pentru a nu orbi.

– în ultima zi a Gerarului, 31 ianuarie, sunt Filipii de iarnă, zi consacrată patronului ei, Filip Şchiopul. În această zi, superstiţia spune că trebuie ascunsă sarea, să nu ia cineva din ea, căci e rău de lupi şi de pagubă. Jumătate de zi nu se lucrează, pentru sporul casei.

(surse: Traditii-superstitii.ro; Superstitii.ro)