Aurelian Pavelescu, președintele PNȚCD, se întreabă cum e posibil ca Iohannis să își facă poze de campanie când întreaga țară e îndurerată de moartea Alexandrei.

”Când toată țara este în șoc și lacrimi, în plină tragedie în cazul Caracal, Președintele României își face fotografii la Cotroceni pentru campania electorală.
Nu-l interesează absolut nimic, este lipsit de orice empatie, orice sensibilitate umană cu privire la familiile Alexandrei și Luizei, alte mii de familii din care au dispărut persoane și care sunt disperate, de asemenea.
Situația în care Iohannis singur se pune este cu atât mai îngrozitoare, cu cât este la el o stare de ”normalitate”. Mulți nici măcar nu se mai miră. Iar întregul lui electorat, contaminat la rândul lui de ură și indiferență, îi găsește scuze: ȘI CE DACĂ?
În timpul acesta sondajele spun că are cele mai mari șanse la un nou mandat! Cine sunt cei care să-l voteze, ce popor suntem?”, scrie Pavelescu.

Ei bine, domnule Pavelescu, greșiți.

În primul rând, trebuie să vă semnalez că nu toată țara este îndurerată de cazul Caracal, așa cum estimați. Pe cei care au determinat rezultatele alegerilor la europarlamentare îi doare în cot de Alexandra. Nu o vor spune pe Facebook, dar profilul lor psihologic, cinic și inuman, pledează pentru acest punct de vedere.

Așa stând lucrurile, Iohannis nu pierde nimic după apariția pozelor din ședința foto de la Cotroceni. Absolut nimic. Votanții săi îl admiră pentru indiferență și tupeu. Exact pentru aceste trăsături oribile de caracter va fi reales.

Vă dau însă dreptate cu privire la întrebarea retorică din final: ce popor suntem ?

Răspunsul este că da, aşa suntem.

Gheorghe Smeoreanu