Am conspectat din mai multe materiale de psihologie fragmente care ar putea ajuta la înțelegerea Fenomenului Georgescu. Nu am dat sursele pentru a nu complica textul, dar subliniez că este vorba despre conspecte. Nu îmi fac iluzii că procedez cu folos, deoarece pe de o parte sunt mulți analfabeți funcțional, iar pe de altă parte, se știe că hipnoza colectivă nu îi ocolește pe oamenii inteligenți și culți. Totuși, pentru înțelegerea evenimentelor, am zis că e util să postez ceea ce cred că trebuie știut. (Gheorghe Smeoreanu).

– Inconștientul. Deosebirea dintre propagandă și manipulare. Manipularea neagră.

– Potrivit psihologului, în prima etapă, informațiile prezentate rezonează cu credințele de victimă ale oamenilor. de genul: „cei săraci sunt asupriți”, „există cineva puternic, care ia totul”, „viața e o luptă pentru supraviețuire”, „nu există resurse pentru toți”, etc. Este etapa în care se realizează ceea ce se cheamă „raport” cu spectatorul, adică oglindirea acestuia, pe un fond, de multe ori, emoțional.
În a doua etapă, după realizarea raportului, începe direcționarea, influențarea oamenilor, sugerându-se persoanele care sunt de vină pentru realitatea grea și pentru poziția de victimă a celorlalți, Hitler i-a indicat pe evrei, în alte vremuri erau vânate vrăjitoarele, în timpuri diferite de vină erau sclavii sau persoanele de culoare, musulmanii, minoritățile etnice sau cele religioase, a explicat specialistul în programare neurolingvistică.
Ea a arătat că un alt factor important în sugestionare o are mentalitatea de turmă – dacă mai mulți gândesc într-un fel se presupune că aceștia au dreptate, iar cel care nu gândește la fel cu aceștia este exclus sau marginalizat.

– Trebuie să iasă din frică și să își amintească un principiu din NLP , care spune că „harta nu e teritoriul”.

– Nici măcar nu este nevoie să treacă secole peste eroi pentru ca aceștia să fie transformați de imaginația mulțimilor. Transformarea are loc uneori în doar câțiva ani. Relativ recent, legenda unuia dintre cei mai mari eroi de poveste s-a schimbat de mai multe ori în mai puțin de cincizeci de ani. Sub Bourboni, Napoleon a devenit un fel de caracter filantrop idilic și liberal, prieten al celor umili, care, în conformitate cu poeții, trebuia să se păstreze memoria lui sub paiele pentru mult timp. Treizeci de ani mai târziu, eroul pozitiv a devenit un despot însetat de sânge care, după ce a uzurpat puterea și libertatea, a făcut să piară trei milioane de oameni numai pentru a-și satisface ambiția. Apoi a apărut o nouă transformare a legendei. Și după ce zeci de secole se vor, oamenii de știință ai viitorului, în prezența acestor povestiri contradictorii, probabil se vor îndoi de existența eroului, așa cum uneori se îndoiesc de Buddha, și vor vedea în el doar un mit solar, sau o dezvoltare ulterioară a legendei lui Hercules. Ei înșiși se vor consola cu ușurință, fără îndoială, cu această incertitudine, pentru că, mai buni inițiași decât azi în cunoașterea psihologiei mulțimilor, vor ști că istoria nu poate decât miturile.

– Când suntem în stare de hipnoză? De mai multe ori decât ne-ar veni să credem! Mai exact, când ești RELAXAT, și lași complet garda jos! Când ești dispus SĂ CREZI tot ce ți se spune! Un exemplu ar fi FILMELE sau emisiunile TV. Un actor se vopsește cu vopsea roșie, celălalt se preface că TRAGE asupra lui cu un pistol, și actorul e pe jos! Soția mea privește scena la TV, și observ că are lacrimi în ochi! L-au împușcat pe actorul principal din serialul ei favorit! Eu, lucid, nehipnotizat, privesc scena și de la EXTERIOR îmi vine să râd. Și să-i explic faza cu ACTORUL, ROLUL și vopseaua roșie de pe hainele omului! Însă aș strica farmecul jocului! Ar fi inutil să o avertizez, deoarece ea ȘTIE exact cum stau lucrurile! Știe că actorul e teafăr, că nu a pățit nimic, și că își joacă rolul! Și atunci de ce plânge? Pentru că îi place, își dorește să joace rolul, și să sufere! Să trăiască alături de PERSONAJE momentele tensionate.

Un SUROGAT menit să te hipnotizeze, să te adoarmă temporar, să te scoată din TENSIUNEA zilnică. Vrem să fim uneori în hipnoză, ca să ne detașăm de stres și să ne relaxăm! Dar alte momente când intrăm în hipnoză? Alții beau un pahar de vin, și încă unul, și apoi pe al treilea. Relaxarea hipnoticăvine și ea. Uneori ca o binecuvântare, la sfârșit de săptămână. Alteori ca o NEVOIE imposibil de controlat, care vine mult prea des! Pentru că da, avem mereu nevoie de starea de hipnozăca de aer! Aviz needucaților (unii cu diplome de medic sau de psiholog) care încă mai pretind că hipnoza poate fi periculoasă! La fel, seara, înainte de a adormi, trecem mai întâi prin ațipire. Tot o stare naturală de hipnoză. La început ușoară, apoi tot mai profundă. Care se transformă lin într-un somn odihnitor! Fără starea de hipnozăprealabilă, somnul NU MAI VINE! Și atunci luăm PASTILE. Care poartă denumirea științifică de… HIPNOTICE! Doar cu ele adormim! Dar când sunt manipulat sub hipnoză?

– Unii refuză să se uite la TV, deoarece sunt conștienți că acesta manipulează la nivel subliminal. Când vin obosiți de la muncă, mintea lor se relaxează la imaginile de pe sticlă, și PREIA FĂRĂ DISCERNĂMÂNT știrile electorale. Astfel, orice individ mediocru poate ajunge să fie votat ca președinte de ȚARĂ doar pentru că a fost văzut FOARTE DES la TV! Calitățile, competențele, sănătatea sau integritatea acestuia nu mai contează! Ideile pe care unii le susțin până în pânzele albe de fapt rareori le aparțin. Ei IMITĂ, ca primatele, unele CLIȘEE repetate FOARTE DES pe sticla TV-ului! Clișee pe care ei le aud frecvent, le interiorizează, le prelucrează și apoi și le însușesc ca fiind ALE LOR! Apoi, nu le mai pun la îndoială, indiferent de modul în care li se demonstrează FALSITATEA LOR! Tu nu ai fost niciodată manipulat în starea de hipnoză? Cu cât vei încerca mai mult să te convingi de asta, cu atât fugi mai tare de REALITATE.

– Pentru că ne naștem în hipnoză,și ne petrecem primii 10-12 ani în această stare! Devenim raționali, și activăm factorul critic al minții doar după această vârstă! Până atunci, ASCULTĂM orice ne spun adulții, și luăm vorbele lor drept ADEVĂR ABSOLUT! Abia după vârsta de 10 ani începem să punem la îndoială autenticitatea vorbelor lor! Și să facem o ANALIZĂ a ceea ce ei ne spun! Până atunci, avem ca trăsătură dominantă CREDULITATEA! Și incapacitatea de a CONTRAZICE cu argumente  un adult! Rulăm CONVINGEREA că adulții le știu pe toate. Și că tot ce avem de făcut e să le cerem lor sfatul! Iar ei ne vor spune ce e bine și ce este greșit! Abia la adolescență începem să avem DISCERNĂMÂNT. Și să ne asumăm responsabilități. Inclusiv să dobândim autonomia de gândire. Starea de hipnoză din copilărie își pune amprenta pe viața ta Ca adult, porți în mintea ta nenumărate CLIȘEE. Tipare, convingeri și credință adânc imprimate în mintea SUBCONȘTIENTĂ. Despre care nu știi mare lucru, dar care îți ghidează viața! Odată cu procesul de MATURIZARE emoțională, descoperi că ceea ce ȘTIAI deja ar putea să nu fie chiar ADEVĂRAT! Și că e nevoie să RESETEZI, să modifici radical unele CREDINȚE învechite. Ce era valabil și util în copilărie poate constitui o povară la adult! Un comportament infantil, specific copilului, e deja complet nepotrivit și inadecvat pentru un adult! Însă pentru că tiparele sunt subconștiente, e nevoie să le descoperi prin AUTOOBSERVARE, cu sprijin din exterior!