Iată care sunt, conform proiectului inițiat de vice-premierul Liviu Dragnea, principalele direcții ale descentralizării.
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
•Direcţia Județeană de Sănătate Publică
•Direcţiile de sănătate vor îndeplini competenţe privind reglementarea activității sanitare, emiterea de avize și autorizații, supravegherea în sănătatea publică, asistența medicală comunitară, precum și gestionarea sistemelor informatice și de statistică.
•Centrele judeţene de aparatură medicală
•Întreţinerea şi reparaţiile aparaturii medicale ale unităților medicale.
•Centrele de diagnostic şi tratament
•Centre medicale şi ambulatorii de specialitate
•* Programele Naționale se vor finanța prin CNSAS/CJSAS care vor încheia contracte directe cu spitale/furnizori de servicii medicale
MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
•Direcţia Județeană pentru Agricultură
•Oficiile de studii pedologice şi agrochimice
•Casele agronomului
•împreună cu Camerele agricole vor forma Direcțiile Agricole Județene
MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
•Agenţiile Județene pentru Protecția Mediului
•Agenţiile judeţene pentru protecţia mediului elaborează, implementează şi monitorizează planurile judeţene de acţiune pentru mediu, monitorizează calitatea mediului înconjurător la nivel judeţean, emit avize, acorduri, autorizaţii de mediu, în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană, asigură accesul publicului la informaţia de mediu, consultarea şi participarea acestuia la luarea deciziilor privind mediul.
•* Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice va avea competența să poată anula autorizațiile/avizele care nu respectă legea (acum se anulează numai în instanță), precum și să emită aviz în cazul în care consiliile județene, nu emit avizele prin nerespectarea legii.
•Agenţiile Județene pentru Pescuit şi Acvacultură
• Agenţiei Județene pentru Pescuit şi Acvacultură administrează resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale, concesionează terenurile pe care sunt amplasate amenajări piscicole.
•Administrarea plajelor turistice maritime și fluviale, ale râurilor, pârâurilor și ale lacurilor de acumulare
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI SOCIALE
•Agenţiile Județene pentru Prestaţii Sociale
Agențiile județene pentru plăți sociale realizează aplicarea legislaţiei privind acordarea şi plata beneficiilor de asistenţă socială, asigurarea evidenţei la nivel teritorial a tuturor beneficiarilor din sistemul beneficiilor de asistenţă socială, stabilirea dreptului la beneficiile de asistenţă socială şi efectuează plata acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
MINISTERUL TINERETULUI ȘI SPORTULUI
•Direcțiile Județene pentru Tineret și Sport
•Direcţiile pentru sport şi tineret judeţene implementează programe judeţene în domeniul tineretului şi sportului.
•Baze sportive şi de tineret
•Tabere şcolare şi de centre de agrement
•Casele de cultură ale studenților
•Cluburile sportive
•* MTS va păstra complexurile naționale și taberele naționale
MINISTERUL TRANSPORTURILOR
•Administrarea porturilor fluviale
•Trecerea administrării porturilor la consiliile locale din administrarea Companiei Naţionale “Administraţia Porturilor Dunării Fluviale”- Giurgiu şi Companiei Naţionale “Administraţia Porturilor Dunării Maritime” S.A. – Galaţi.
•* Trecerea administrării terenurilor și danelor din domeniu public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale;
•* Trecerea instalațiilor, cladirilor din domeniul privat al societăților în administrarea unităților administrativ-teritoriale.
•Societatea Comercială de Transport Metroul București „Metrorex” – S.A (CGMB)
•* Transferuri de la bugetul de stat pentru investiții
•* Finanțarea se va asigura de la bugetul local, bugetul de stat, precum și din veniturile proprii ale societății comerciale.
MINISTERUL CULTURII
•Direcțiile Județene pentru Cultură şi Patrimoniu
Direcţiile judeţene pentru cultură asigură protejarea patrimoniului cultural de pe teritoriul judeţului şi administrează imobilele din patrimoniul cultural aflate în domeniul public al judeţului.
•Săli și grădini de spectacol cinematografic
•* Cinematografele Patria, București, Capitol rămân la Ministerul Culturii și cinematograful Miorita (Europa) la Ministerul Educației Naționale.
MINISTERUL ECONOMIEI – AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU TURISM
•Autorizarea și clasificarea în turism
Autorizarea funcţionării de pensiuni, activitatea ghizilor de turism, centrelor de informare şi promovare turistică, structurilor de primire turistică şi a unităţilor de alimentaţie publică situate în municipii şi în staţiuni turistice și clasificarea structurilor de primire turistică.
•* Autorizarea stațiunilor turistice și a agențiilor de turism rămân în competența Agenției Naționale de Turism
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
•Organizarea reţelei şcolare de învăţământ preuniversitar, inclusiv tehnic şi profesional
•Palatele şi cluburile copiilor
•Cluburile sportive şcolare
•* Palatul Național al Copiilor rămâne în subordinea Ministerului Educației Naționale.
Observațiile deputatului PNL Cristian Buican
Luni, 21.10.2013 Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, domnul Liviu Dragnea a prezentat, în faţa grupurilor reunite ale parlamentarilor Uniunii Social Liberale draft-ul proiectului descentralizării.
Preşedintele PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican, după o serie de consultări avute cu domnul Victor Giosan şi alţi specialişti în administraţie, a analizat acest proiect de descentralizare prin aplicarea unui model de analiză bazat pe federalismul fiscal, concept testat şi aplicat cu succes în alte proiecte de descentralizare. Aceste observaţii le-a înaintat Comisiei din cadrul PNL responsabilă cu procesul de descentralizare-regionalizare condusă de Klaus Johannis şi parlamentarilor PNL, spre dezbatere.
Aveţi mai jos observaţiile formulate de către deputatul Cristian Buican:
Observaţii proiect descentralizare
Orice proces de descentralizare trebuie să plece de la analize obiective, bazate atât pe teorii aplicate cu succes (nenumărate exemple fiind în literatura de specialitate) cât şi pe realităţile locale şi regionale ale arealului asupra căruia doreşti să implementezi un astfel de proces de descentralizare. Voi încerca în continuare să ofer un astfel de model de analiză a oportunităţilor de descentralizare pe care îl voi aplica propuneri venite din partea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Acest model reprezintă o selecţie relevantă din literatura de specialitate şi pleacă de la conceptul federalismului fiscal. Teoriile federalismului fiscal au fost implementate cu suscces în procese de descentralizare atât a statelor federale, cât şi a celor unitare.
Model de analiză a responsabilităţilor/serviciilor ce pot fi descentralizate:
Ce se descentralizează – responsabilităţi care generează servicii publice ”eterogene”:
•Există puternice preferinţe şi nevoi specific locale ale beneficiarilor, care diferă local, judeţean sau regional;
•Furnizarea în funcţie de preferinţele şi nevoile locale specifice creează plus valoare suplimentară şi evident măreşte satisfacţia consumatorilor/beneficiarilor;
•Externalităţile (efecte pozitive şi negative care apar neintenţionat în cazul furnizării anumitor servicii publice şi sunt ”gratuite” în cazul celor pozitive pentru cei care beneficiază de ele, sau în cazul celor negative sunt ”plătite” complet de cei care nu beneficiază de serviciile respective) pot fi internalizate (adică şi beneficiarii şi plătitorii locuiesc/activează în marea lor majoritate) la nivelul administrativ căruia sunt transferate.
Ce NU se descentralizează – responsabilităţi care generează servicii publice ”omogene”:
•Nu există sau sunt limitate preferinţele şi nevoile specific locale ale beneficiarilor manifestate local, judeţean sau regional;
•Nu se produce o valoare adăugată nouă semnificativă şi nici creşterea semnificativă a satisfacţiei consumatorilor/beneficiarilor prin furnizarea descentralizată;
•Externalităţile pot fi internalizate numai la nivel naţional sau la un nivel superior nivelului administrativ căruia i-au fost transferate.
Acest model reprezintă baza tehnică a federalismului fiscal şi va fi aplicat, prin analiză, materialului venit din partea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice:
Ministerul Sănătăţii:
Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică:
Descentralizarea direcţiilor judeţene de sănătate publică nu se justifică în nici un fel. Nici unul din serviciile direcţiilor de sănătate ce sunt propuse spre descentralizare (reglementarea activităţii sanitare, emiterea de avize şi autorizaţii, supravegherea în sănătatea publică, asistenţa medicală comunitară, gestionarea sistemelor informatice şi de statistică) nu corespunde modelului de mai sus privind ceea ce ar trebui descentralizat. Nu exista diferenţe de preferinţe locale, sunt servicii cu standarde comune în toate localităţile, judeţele, regiunile ţării.
Mai mult decât atât, pot apărea externalităţi negative foarte mari care pot afecta întregul teritoriu naţional: descentralizarea serviciilor de urmărire epidemiologică va presupune, vrem nu vrem, introducerea unor reguli locale/judeţene, unele mai stricte şi mai serios aplicate, altele mai laxe şi mai neserios aplicate. Ce se poate întâmpla în cazul apariţiei unei epidemii şi unele judeţe o controlează, altele nu? Rămâne epidemia în limitele judeţelor cu standarde laxe şi aplicare neserioasă? Nici o şansă – deci externalităţile negative nu pot fi limitate la nivelul administrativ responsabil cu furnizarea serviciului.
Care este sporul de satisfacţie specific consumatorului din Vâlcea în raport cu cel din Botoşani, Tulcea sau Cluj în acest sens? Absolut nici unul.
În cazul procesului de descentralizare în general şi a direcţiilor de sănătate, în acest caz, este şi o problemă de înţelegere a acestui proces: un serviciu poate fi furnizat într-un mod mai adecvat pentru consumator/beneficiar nu numai obligatoriu prin descentralizare, dar şi printr-o deconcentrare mai pronunţată. Multe din responsabilităţi (de multe ori numai semnături şi ştampile) pot fi transferate la nivelul administraţiilor judeţene deconcentrate şi astfel calitatea serviciilor furnizate poate creşte. Un astfel de exemplu din perioada 2005-2009 sunt serviciile de paşapoarte şi înmatriculări care printr-un efort de deconcentrare şi dotare au fost semnificativ îmbunătăţite faţă de situaţia anterioară.
Centrele judeţene de aparatură medicală, centrele de diagnostic şi tratament şi centrele medicale şi ambulatoriile de specialitate se pot descentraliza, cu menţiunea că ar trebui stabilită foarte clar legătura lor cu celelalte elemente esenţiale ale sistemului sanitar: serviciile de asistenţă medicală primară (medicii de familie) şi sistemul spitalicesc.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale:
Din păcate, în cazul instituţiilor ce ar trebui descentralizate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conform materialului prezentat, nu sunt enumerate responsabilităţile/funcţiile ce ar urma să fie supuse procesului de descentralizare.
Aceasta este una din caracteristicile majore negative ale întregului proiect, nu doar în acest caz. Din câte putem anticipa, pe baza acestui draft, se descentralizează active şi resurse şi nu responsabilităţi/funcţii sau servicii. Este evident că această descentralizare nu are nimic de a face cu beneficiarii/consumatorii ci numai cu amplificarea puterii aleşilor locali: preşedinți de consilii judeţene şi primari prin accesul lor la active valoroase şi noi resurse financiare.
Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
Descentralizarea direcţiilor de protecţie a mediului nu trebuie făcută. Argumentele sunt foarte asemănătoare cu cele prezentate la direcţiile de sănătate publică. În plus se pot dezvolta conflicte de interese şi reţele de interese: cum poate o astfel de direcţie de mediu să monitorizeze serviciile administraţiilor locale/judeţene? O recunoaştere indirectă a acestei probleme se regăseşte şi în materialul prezentat, prin posibilitatea Ministerului de a anula autorizaţiile de mediu. Încă o dată serviciile prestate actualmente de aceste direcţii pot fi îmbunătăţite printr-o deconcentrare mai mare, deci prin creşterea atribuţiilor lor în raport cu ministerul. Mai mult decât atât, controlul metodologic şi de politică publică de mediu va fi mult mai dificil de realizat dacă aceste instituţii se vor descentraliza.
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
În nici un caz agenţiile de plăţi de prestaţii sociale nu trebuie descentralizate. În prezent, acestea oferă servicii omogene (aceleaşi reguli de calificare pentru primirea unei prestaţii) la nivel naţional, fondurile oricum vor veni tot de la nivel naţional. De ce trebuie descentralizate: numai pentru ca primarii/preşedinţii să le manipuleze în anii electorali? În plus aceste politici de asistenţă sunt naţionale şi trebuie baze pe date complet integrate la nivel naţional.
Ministerul Tineretului şi Sportului
Conform modelului de analiză prezentat la începutul acestui material, descentralizarea instituţiilor din cadrul acestui minister este benefică şi recomandată, însă o astfel de acţiune ar duce la situaţia inutilităţii existenţei unui astfel de minister. Funcţiile de inspecţie şi control ar putea fi gestionate doar de către o direcţie sau agenţie.
Ministerul Transporturilor
Conform modelului de analiză prezentat la începutul acestui material, descentralizarea instituţiilor din cadrul acestui minister este benefică şi recomandată, însă administrarea porturilor fluviale ar trebui descentralizată la nivel judeţean, nu local. Ele oferă servicii de o amploare mult mai mare decât nivelul local – ar fi trebuit chiar la nivelul regional, dacă acesta ar fi existat.
Ministerul Culturii
Descentralizarea direcţiilor pentru cultură şi patrimoniu nu este benefică şi nu corespunde modelului de analiză propus, argumentele fiind similare celor din cazurile direcţiilor de sănătate şi a celor de protecţie a mediului. De asemenea îmi exprim rezervele şi îngrijorarea, în cazul descentralizării acestei instituţii, asupra apariţiei şi dezvoltării unor conflicte de interese şi reţele de interese care ar putea văduvi, din interese imobiliare, patrimoniu cultural al României.
Ministerul Economiei – Autoritatea Naţională pentru Turism
Problema autorizării în turism se poate rezolva prin deconcentrare şi creşterea atribuţiilor la nivel judeţean şi nu prin descentralizare. Aceste servicii de autorizare şi clasificare nu au nici una din caracteristicile prezentate în modelul de mai sus care să le facă apte pentru descentralizare, dimpotrivă ele sunt şi trebuie să rămână omogene şi identice la nivel naţional.
Ministerul Educaţiei Naţionale
Descentralizarea din domeniul învăţământului preuniversitar este benefică şi corespunde modelului de analiză prezentat. Problema însă este că nivelul judeţean va decide asupra reţelei şi cel local îl va finanţa. Ceea ce nu este cel mai bun aranjament instituţional: unul cu decizia şi altul cu cheltuielile. Trebuie neapărat clarificate de urgenţă relaţiile dintre nivelul local şi cel judeţean în acest caz.
Concluzii generale:
a)În primul rând ar fi nevoie de o justificare: ce probleme avem, de ce descentralizarea ar fi cea mai bună soluţie la problemele existente, cât costă soluţia?
b)Prin procesul de descentralizare propus este mai degrabă vorba de transferul unor active şi resurse şi nu a unor responsabilităţi sau servicii.
c)Problema finanţării, atât a volumului, cât mai ales a modului (transferuri generale şi cum vor fi distribuite; transferuri condiţionate şi cum vor fi distribuite; cum evităm apariţia din nou a arieratelor) este complet neglijată!!!
d)Nu se vorbeşte de loc de standarde de calitate a serviciilor, aspect obligatoriu oricărui proces de descentralizare.
e)Se confundă serviciile cu monitorizarea şi controlul, chiar dacă iniţial se specifică că acestea vor rămâne de competenţa ministerelor.
f)Nu se transferă complet un serviciu către un nivel administrativ: se amestecă deciziile şi baza patrimonială, ceea ce va genera confuzie şi dublă comandă.
Lasă un răspuns