Domnul președinte Klaus Iohannis este un tip pragmatic, nu-l interesează chichițele.

Nu degeaba este neamț. Nemții nu sunt distrași de speculații, merg direct spre scopul propus.

Iată de ce domnul Iohannis nu a fost niciodată preocupat de ceea ce s-a întâmplat în vara anului 2012. Întrebat încă înainte de campania electorală ce crede despre lovitura de stat încercată de USL, domnul președinte a trecut peste cu multă ușurință.

La vremea respectivă, ni s-a părut ciudat că domnul Iohannis nu e scrupulos cu privire la acest subiect. Eram obișnuiți cu gândirea de tip american, care nu admite nici măcar o scamă pe reverul statului de drept.

Domnul Iohannis nu e preocupat de scame, nu degeaba e neamț. În consecință, după ce a devenit președinte nu a avut nicio problemă să promoveze în posturi cheie oameni care au participat cu trup și suflet la evenimentele din vara lui 2012.

Așa au ieșit din nou în față Dan Mihalache și Eduard Hellvig. Klaus Iohannis nu e deloc supărat pe ei. Nici pe Victor Ponta nu prea e supărat Klaus Iohannis.

Nemții nu se încurcă în supărări din astea, mărunte. Dacă ați observat, nici Angela Merkel nu e supărată prea tare pe Putin.

Pentru a înțelege toată lumea cum e cu deosebirea dintre chichițe și treaba nemțească, domnul președinte a decis să nu mai ducă axa de la București la Washington prin Londra, ci mai direct, prin Berlin.

Uneori, în criză de timp, axa nici nu va mai ajunge la Washington, se va opri mai aproape, la Berlin.

Când spunea că va face altfel de politică, domnul Iohannis la asta se referea, la politica nemțească, una care nu are obsesii americănești cu privire la amănuntele democrației.

Spre comparație, Victoria Neuland nici nu ar fi acceptat să stea la masă cu alde Mihalache sau Hellvig.

Să nu vă supărați pe mine, dar am impresia că domnul Iohannis seamănă întrucâtva cu Ion Iliescu, adică amândoi cred că cineva a încălcat nobilele idealuri, în primul caz Băsescu, îl cel de-al doilea, Ceaușescu. Oricum, Iohannis ca și Iliescu au facut parte din eșalonul doi.

Eșalonul doi al PCR și respectiv al USL.

Dacă nu s-ar fi temut de Departamentul de Stat și nu s-ar fi legat de Merkel, l-am fi avut la Cotroceni pe Crin Antonescu, eșalonul unu.

Oricum, Mihalache și Hellvig ar fi fost tot unde sunt acum.