Cred că există un număr de aur al bărbatului, un raport dintre numărul cărţilor şi al femeilor din viaţa sa. Nu pretind să ştiu care ar fi această minunată proporţie dar sunt sigur că ea există şi fericirea ori nefericirea barbatului matur o mărturisesc fără să o cunoască.

Faptul că există o mare asemănare între femei şi cărţi (ca atare, nu împărţim merele cu perele) o dovedeşte şi adevărul că adevăraţii cititori au următoarele reacţii faţă de cartea bună.

Când o întâlnesc, fără să o fi citit încă, frisonează şi ştiu că nici măcar lectura nu le va aduce o atât de mare bucurie cât întâia cunoaştere.

A frunzări o carte înainte de a începe lectura seamănă mult cu dezbrăcarea femeii, presupune aceleaşi nelinişti şi speranţe.

Reîntâlnirea cu o capodoperă de roman seamănă cu reîntâlnirea cu o capodoperă de femeie, în ambele cazuri recitirea poate fi mai interesantă ca prima lectură.

Totuşi, există cărţi mari pe care te temi să le reciteşti, aşa cum există femei importante din viaţa ta pe care te temi să le reîntâlneşti.

Chiar şi pentru profesioniştii lecturii o citire hedonică a unei cărţi lejere şi palpitante e uneori de preferat citirii unei cărţi metafizice, iar aici raporturile cu femeia se subînţeleg.

În fine, să ştiţi că dintre toate cărţile bune pe care le-am iubit, doar puţine ne-au iubit şi ele pe noi.