Sînt unii care citesc romanul alăturat şi ma susţin, lor le spun că este vorba de un draft, de o schiţă, repet acest lucru, fiindcă e important, nimeni, după ştiinţa mea, nu a publicat un roman pe net, scris la prima mînă. Ştiu că este un risc în asta, dar mi-l asum, îmi place ideea, însă vreau să se ştie că abia la primăvară voi ajunge la varianta finală,iar cînd voi posta ultimul episod, într-o dimineaţă frumoasă,abia atunci să ştiţi că am revizuit totul, că textul e gata pentru tipar şi va fi un text cu mult mai plin decît apare acum, aici. Oricum, cartea asta este abia la început, probabil că nu am scris mai mult de o cincime din ea, poate mai puţin, voi încerca să condensez permanent, aşa cred că este normal astăzi, să citim cărţi scurte, pline de sensuri,dacă se poate, pe fiecare rînd. Încă o dată, un gînd bun celor care se străduiesc să perceapă bine acest scurt roman.

Încerc să văd dacă scrisul în presă îmi omoară scrisul la carte şi observ cu oarecare mirare că nu se întîmplă asta neapărat. Ar fi important pentru mine să văd că pot scrie în ambele registre, asta m-ar determina să rămîn în presă, fiindcă de acum la literatură nu voi renunţa, ba chiar vreau să recuperez timpul pierdut cu ziarele şi să scriu cel puţin o carte pe an, dacă nu şi mai mult. Nu că ar conta cantitatea, dar le am deja în minte toate aceste texte şi vreau să le pun în pagină.Şi dacă tot m-a adus viaţa în spaţiul public, deşi nu mi-am dorit asta şi nu e pasiunea mea să mă exhib, cărţile viitoare vor fi publicate tot …în timp real, asta ma obligă să fiu un pic harnic şi, în plus, ideea de comunicare spontană şi directă îmi place mult.

Alte noutăţi nu am, decît că mă străduiesc în continuare să iau totul din viaţă şi nu ştiu care sînt proporţiile ideale între citit şi iubit, între muzică şi scris, între muncă şi călătorii, între vis şi realitate. Împrovizez.