Culegerea de articole si reflectii adunate de d-l Dumitru Ungureanu sub titlul sugestiv „Alambicotheca” reprezinta o incercare subiectiva,dar nu mai putin reusita de radiografiere a societatii romanesti din perioada de dupa 1989. Este vorba,mai exact de materiale selectate din diferite publicatii in care domnia sa a semnat intre anii 1998/2005.Lecturarea critica a unor autori apartinand cu precadere generatiei optzeciste si nu doar, constituie un pre-text al unor luari de atitudine percutante si pe deplin avizate.(I-am numit aici pe Mircea Cartarescu,Liviu Ioan Stoiciu si Mircea Nedelciu).Dand dovada de o rafinata stapanire a verbului si a discursului narativ,fiind in acelasi timp un iubitor si cunoscator al artei cinematografice,dar si un istoric al jazzului si al bluesului,publicistul si prozatorul D. Ungureanu jaloneaza cu subtilitate in spatiul de granita dintre imaginar si realitate.Trebuie amintita aici pasiunea sa pentru arta fotografica,unele dintre productiile sale fiind expuse in cadrul vernisajului concomitent cu lansarea lucrarii sus amintite ce a vut loc in data de 25 septembrie a.c. in spatiul expozitional al Centrului Cultural Pitesti.Cu aceste recomandari,va invit sa lecturati aceasta scurta istorie personala si colectiva numita „Alambicotheca”Semnatura: