Pe seama lui Cornel Penescu circula mai demult o butada: cica ar fi fost propus la Premiul Nobel pentru fizica, pentru ca a inventat kilogramul de zahar de 800 de grame. Nu i-am cintarit niciodata pungile, asa ca nu pot sa precizez cit adevar este aici. Pentru ca a inventat orezul cu gargarite nu l-a mai propus insa nimeni la nici un premiu. Dar nici la vreo amenda. Zic de orez cu gargarite pentru ca in urma cu vreo trei sau patru ani, o clienta, din Curtea de Arges, daca nu ma insel, s-a dus la Libertatu, tinara speranta a opecismului autohton, cu o punga de orez, cumparata de la pravalia lui Penescu, reclamind ca in respectiva punga forfotesc gargaritele. Iar Libertatu, proaspat opecist si neuns cu toate monedele forte, aduce punga la conferinta de presa si asa afla toata lumea ca Penescu vinde orez cu conlocuitori. Presa ailalta (adica toate ziarele in afara de TOP) a consemnat intimplarea. A consemnat si pozitia lui Cornel Penescu, care declara ca nu trebuie sa luam in seama ce spune orice nebuna. O reactie de bun simt…Prietenie transpartinica pe baza de gargariteDe atunci, desi nu am urmarit foarte atent fenomenul, am remarcat ca au disparut brusc din presa si gargaritele, si alte necazuri peste care nu se poate sa nu dai intr-un magazin de asemenea marime, daca esti inspector opecist. La conferintele de presa ale lui Libertatu era aratat paiul din ochii concurentei lui Penescu, iar birna, daca o fi fost, era cu grija ferita de ochii lumii. / Acum m-am lamurit de ce. / Desi succesiunea nu implica neaparat si cauzalitatea, se poate trage concluzia ca dupa intimplarea cu gargaritele, intre Libertatu, tinara speranta liberala a opecismului autohton, si patronul de la magazinul PIC care a pupat in cur PSD-ul pina si-a vazut sacii (cu zahar si cu orez) in caruta, s-a iscat o prietenie cimentata potrivit Parchetului cu jdemii de euro, dar care, uite, acum i-a dus pe amindoi la pirnaie. Asa cum spuneam, e imposibil ca, intr-un magazin precum PIC, Kaufland, Carrefour sau, dracu sa le mai stie, Auchan, Protectia Consumatorului sa nu gaseasca nimic-nimic in neregula. M-a surprins insa intotdeauna ca la PIC, nimic-nimic, in timp ce ziarul aspirantului la Premiul Nobel dadea o amploare de cataclism cosmic unor banale amenzi pe care harnicii inspectori libertati le imparteau cu darnicie pe la altii. AMENZI LA CUTARE, AMENZI LA CUTARITA, clama TOPU la pagina 1. In lumina relatiei speciale dintre PIC si OPC care se vadeste acum, se vede ca ziaristii aia in speta Claudiu Dita, rivalul lui Nicolae Iorga, ca era sectorul lui jucau necinstit.Penescu la pirnaie si Codunas se piaptanaSi jocul necinstit continua. / Marturisesc ca nu ma asteptam ca ziarul TOP sa comenteze arestarea si aruncarea in pirnaie a patronului iar (ne)asteptarile nu mi-au fost inselate. E o situatie absolut inedita in Arges si nu exista, asadar, jurisprudenta in materie. Nici un ziarist local nu a fost vreodata pus in situatia sa aleaga intre a comenta arestarea patronului lui sau a tacea. Cind nu esti sigur, abtine-te, spune o vorba, iar editorialistii Zamfir si Codunas s-au abtinut, adica au tacut. Ah, ba nu, Codunas a scris ceva cu monarhia, daca nu ma insel, potrivit principiului Penescu este la pirnaie si Codunas se piaptana. Desi este oarecum fireasca tacerea, este, in acelasi timp, si nefireasca. Daca Penescu ar fi, sau s-ar considera nevinovat adica nu a dat mita arbitrilor si nici lui Libertatu ziarul pe care l-a creat ca sa-i sprijine si sa-i promoveze afacerile ar fi trebuit sa sara in apararea lui. Credeti ca daca Becali ar fi avut ziar, ziarul ala ar fi dat povesti cu oua verzi in ziua cind vine politia si ti-l ia pe patron cu duba? Ma indoiesc. Asadar, ziarul lui Penescu a ratat startul tocmai cind patronul ar fi avut nevoie sa nu-l rateze. Si l-a ratat pentru ca ziaristii lui TOP nu sint de fapt ziaristi. Asa cum angajatii de la linia de ambalat zahar sau orez a lui Penescu stau la curu masinii si umplu pungile, tot asa si angajatii de la linia de ambalat vorbe: scriu te miri ce, ca tot nu conteaza (in afara de articolele Monicai Sandu, din care aflam ce minunat e la PIC), si asteapta sa treaca luna, sa-si ia leafa, fara dureri de cap. In redactia aia nu s-a auzit de lupta pentru existenta, lupta cu tirajul, cu vinzarile.Hai, baieti, decent si fara isterii!Existenta le era asigurata din vinzarea zaharului si a orezului, tirajul era mare, pentru ca ziarul se dadea gratis la tejghelele de la PIC, iar incasarile lunare din vinzari i-ar fi ajuns patronului sa le sparga intr-un week-end in Poiana. Evident, cu sotia… (Se pare ca in ultimele luni, lucrurile s-au cam schimbat, si putorilor alora li se lungesc urechile acum asteptind sa-i cheme casiera. E criza si la PIC, ce dracu!) Asadar, cu simturile atrofiate, imbuibati si puturosi, redactorii lui Penescu nu au sarit la bataie in apararea patronului. O sa ne spuna, daca ii intrebam pe strada, ca nu au primit indicatii sau chiar ca li s-a interzis sa scrie ceva. Aiurea. Chiar daca lucrurile ar fi stat asa, nu cred ca Penescu, de la beci, de unde e acum, sau altcineva (ma gindesc la Ilie), i-ar fi concediat pe motiv ca, fara indicatii sau impotriva interdictiilor, i-au luat apararea patronului decent si fara isterii si umflari in pene tipic zamfiresti chiar in ziarul lui. Pai daca nici in TOP, atunci unde, fratilor? Si, chiar daca este arestat, pina cind instanta nu se va pronunta definitiv si irevocabil, Penescu este DOAR suspect si mai beneficiaza, sper, de prezumtia de nevinovatie. Tacerea angajatilor, dupa sa admitem o zi de uluiala, pare sa insemne ca Zamfir et co. nu-i mai acorda patronului aceasta prezumtie. / / Poate ma insel, poate redactia pregateste citeva materiale decente si fara isterii si umflari in pene tipic zamfiresti, materiale grele care au nevoie de timp pentru a fi documentate. Le astept. Nu de alta, dar, desi este oarecum de inteles, tacerea ziarului este, in mai mare masura, de neinteles.