Nu stiu ce stia senatorul Mircea Andrei cind vorbea de fragilitatea organizatiei Arges a PSD, dar acum trebuie sa ii dau dreptate, desi la vremea cind facea aceasta declaratie, in CRITERII, mi s-a parut ca braveaza, ca sa nu zic mai rau. Ei bine, dispartia lui Nicolescu din prim-plan lasa sa se vada golul creat de acesta in jurul lui. Poate parea un paradox, dar la umbra lui Nicolescu nu a crescut nici un alt politician capabil sa-l suplineasca. Nimeni imprejur iar din spate nu vine iarasi nimeni. Guralivii tineri parlamentari Mircea Draghici si Radu Vasilica nu sint deocamdata decit atit, niste parlamentari guralivi pe care uite ca nimeni nu pune temei. Ceilalti, mai batrini, se complac de multa vreme intr-un anonimat total. Mai stie cineva ce face senatorul Tamaga? Sau deputatii Burnei si Filip Georgescu? Nici adjunctul lui Nicolescu la partid, eternul primar al Pitestilor, se pare ca nu e bun de nimic. De lucrul asta s-au convins si liderii de la Bucuresti, care l-au trimis pe Titus Corlatean sa administreze organizatia locala, validindu-i astfel lui Andrei poate flerul sau poate cunoasterea mai profunda decit am fi crezut noi a organizatiei adversarului. In punctul asta insa, poate ar fi fost bine ca senatorul sa aiba mai putin fler si sa fi cunoscut mai superficial organizatia adversarului, pentru ca unii dintre cei care il acuza ca este instigatorul arestarii lui Nicolescu si-ar putea vedea intarite banuielile. Vreau sa cred ca organizatia PSD Arges nu este asemenea acelor imperii care se destrama o data cu disparitia intemeietorului lor. Venirea lui Corlateanu e un semn ca intoarcerea lui Nicolescu este mult prea departe in viitor, daca va mai fi vreodata, este, in acelasi timp, cum spuneam, un semn de extrema slabiciune a ceea ce parea una din cele mai puternice organizatii PSD din tara. Ar fi de-a dreptul surprinzator ca PSD Arges, eliberat de dominatia tiranica a fostului ei sef, sa se dezintegreze, ca o confirmare ca turma se imprastie, daca bati pastorul. Sper ca, prin felul de a conduce, noul sef nu va elibera acele forte centrifuge pe care Nicolescu a stiut sa le tina in friu si care, in perioada cit a lipsit, incepusera deja sa se manifeste (vezi cazurile primarilor PSD care au facut poteca la sediul PD-L, de exemplu). Nu stiu daca senatorul de Brasov este de talia lui Nicolescu. Cred insa ca e cel putin de talia lui Mircea Andrei, asa ca lupta va fi intr-adevar interesanta. Cum va fi, vom vedea, deocamdata ramine constatarea ca Nicolescu a fost marea tarie, dar si marea slabiciune a organizatiei.Sper ca, din prea mare dragoste pentru ea, n-a sufocat-o cu imbratisarile.
Lasă un răspuns