Educația are nevoie de soluții asumate, nu de lecții rostite de la înălțimea certitudinilor
Astăzi, în Comisia pentru învățământ, știință și inovare, am depus un amendament alături de membrii comisiei și am susținut abrogarea art. 248 alin. (4) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care introducea posibilitatea unui examen suplimentar de admitere la liceu, în paralel cu Evaluarea Națională.
Consider că eliminarea acestei prevederi este soluția corectă. Nu cred că elevii au nevoie de două sisteme de examinare care se suprapun și nici de reguli care pot genera presiune suplimentară, incertitudine și inechitate.
Dar abrogarea acestui examen nu înseamnă că trebuie să considerăm actuala Evaluare Națională un sistem perfect și să închidem discuția.
Trebuie să răspundem, cu date și argumente, la câteva întrebări importante:
1. Este suficient să evaluăm un copil de 14-15 ani prin Limba română și Matematică pentru a decide traseul său educațional?
2. Mai răspunde această formulă modului în care se dezvoltă generația de astăzi?
3. Avem nevoie de o Evaluare Națională mai complexă, care să măsoare un spectru mai larg de competențe?
În acest context, am urmărit și intervențiile fostului ministru Daniel Funeriu.
Experiența unui fost ministru este importantă într-o asemenea dezbatere, dar ea presupune și obligația de a privi critic propriile decizii. Legea educației nr. 1/2011 a fost adoptată în perioada în care Daniel Funeriu conducea Ministerul Educației și prevedea o evaluare mai largă a competențelor elevilor decât cea pe care o avem astăzi.
De aceea, întrebarea rămâne legitimă:
Dacă știm de atât de mulți ani că două discipline nu sunt suficiente pentru a surprinde profilul și potențialul unui copil, de ce nu am reușit să construim un sistem coerent, stabil și predictibil?
Mai există o contradicție care trebuie explicată. Cu numai câteva zile în urmă, Daniel Funeriu considera că admiterea separată la liceu ar putea funcționa și vorbea inclusiv despre finanțarea meditațiilor pentru copiii care nu și le permit. Astăzi susține eliminarea examenului paralel și propune o Evaluare Națională cu patru probe.
Este firesc ca opiniile să poată fi reevaluate. Dar, dacă le cerem elevilor să gândească critic, aceeași exigență trebuie să o aplicăm și propriilor idei și propriului trecut administrativ.
Ideea unei Evaluări Naționale mai complexe, cu Limba română, Matematică, Științe și o componentă din domeniul umanist, merită analizată.
Dar o asemenea schimbare nu poate fi făcută de pe o zi pe alta și nici impusă de sus în jos. Avem nevoie de cercetare, pilotare și consultarea profesorilor, elevilor, părinților, universităților și specialiștilor în educație. Trebuie să stabilim ce competențe vrem să evaluăm și ce sistem răspunde cel mai bine generațiilor de elevi pentru care facem aceste legi.
Astăzi am eliminat perspectiva unui examen suplimentar. De mâine trebuie să începem discuția serioasă despre cum facem Evaluarea Națională mai bună.
Educația nu se reformează prin orgolii sau lecții ținute unii altora. Se reformează prin date, dialog și prin înțelegerea copiilor pentru care luăm aceste decizii.
Andra BICA
SENATOR PSD VÂLCEA
Lasă un răspuns