Publicată în urmă cu mai mult de un secol şi jumătate, în anul 1847, la Paris, în cadrul Editurii Videcoq Fils Ainé, prima ediţie din lucrarea lui Pierre Chassan, Essai sur la simbolique du droit, poate fi consultată în prezent la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea.   

Pierre Chassan a fost primul avocat general din Rouen (1843), cavaler al Legiunii de Onoare şi membru al Academiei Regale de Ştiinţe, Litere şi Arte. El a fost un adept al teoriilor filosofului francez Pierre Simon Ballanche de la care a preluat atât antagonismul plebeian-patrician cât şi teoria desimbolizării dreptului. Multiplele preocupări ale renumitului avocat l-au determinat să elaboreze acest eseu despre simbolistica dreptului. 

În opinia autorului, dreptul nu a îmbrăcat întotdeauna forma cuvântului; pentru a fi înţeles, reţinut şi aplicat de oamenii din epoca primitivă, dreptul avea nevoie de imagini, de simboluri, astfel că Chassan, urmărind originea şi transformările dreptului, emite ipoteza conform căreia în istoria dreptului există două principii antagonice: principiul sacerdoţal, patrician, care susţinea menţinerea acestor simboluri şi principiul civil, plebeian, care viza desimbolizarea conceptului de drept. 

Volumul se deschide cu un text adresat ministrului secretar de stat la Departamentul Justiţiei şi Cultelor din acea vreme, prin care autorul îşi exprimă recunoştinţa în mod public pentru faptul că acesta a facilitat publicarea lucrării  sub auspiciile Ministerului Public. Urmează o prefaţă succintă, prin intermediul căreia Pierre Chassan îşi argumentează opţiunea pentru un astfel de studiu. 

Essai sur la symbolique du droit  cuprinde două părţi, aflate într-o relaţie de interdependenţă. Prima parte, intitulată Introduction: de la poésie du Droit primitif,  susţinută de un aparat critic bogat  şi numărând 124 de pagini creează premisele necesare analizei simbolisticii dreptului, în timp ce cea de-a doua parte oferă informaţii referitoare la obiectul simbolisticii dreptului, la diversele nuanţe ale simbolurilor juridice, la clasificarea acestor simboluri după anumite criterii (natură, formă, obiectul reprezentat) şi la aplicarea simbolurilor juridice în instanţele judecătoreşti. Un capitol special este consacrat simbolisticii dreptului în Franţa, fiind abordate separat Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul comercial, Codul penal, Codul de procedură penală şi Codul silvic, aplicabile în societatea franceză a secolului al XIX-lea. 

Exemplarul deţinut de Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea are coperţi din carton învelite în hârtie colorată; cotorul este învelit în piele brună, prezintă cinci nervuri profilate, iar ca ornamente – două chenare liniare aurite ce încadrează numele autorului şi titlul lucrării.