Vicepresedintele C.J. Arges Florea Costache a murit in noaptea de simbata spre duminica 16 ianuarie intr-un spital din Bucuresti. Cu o saptamina inainte, batrina sa mama fusese batuta si violata in locuinta sa de la tara. Florea Costache avea doar 57 de ani.Din punctul meu de vedere, Florea Costache nu a murit de cancer, asa cum probabil au conchis doctorii, ci a murit din cauza politicii. Sa ma explic.Acest regretat Costache a fost un om sensibil si nu a putut face fata celor aproape doua decenii de viata politica pe care le-a traversat. Din 1992, Costache a fost presedinte, apoi vicepresedinte al Consiliului Judetean Arges si membru al PSD. In aceasta functie si in acest partid atmosfera este una aparent normala dar, in fond, extrem de tensionata si de parsiva. Nu exista scandaluri manifeste, dar nu exista nici prieteni, nu te loveste nimeni mortal, dar nici nu te salveaza nimeni daca te cauta moartea pe acasa. Costache a murit cu zile macar pentru faptul ca nu a simtit nevoia sa apeleze cu disperare, nici macar in ceasul al doisprezecelea, la colegii sai care l-ar fi putut ajuta. La citi bani si cite relatii din lumea medicala are PSD Arges, este de mirare ca Florea Costache a fost lasat sa moara ca un ciine, sub pretextul discretiei si al demnitatii. E drept, Costache, stiind probabil ca totul e formal, ca nu are rost sa se plinga, nici nu a facut-o. El si-a ascuns fata de colegi dramele familiale si chiar ultima drama, cea a bolii, iar colegii au preferat sa-l lase sa se ascunda pentru a nu-si lua o belea in plus pe cap. In mod normal, in asemenea situatii, grupul nu isi lasa un membru, mai ales unul important, sa se retraga in sine in momente critice, forteaza ajutorul stiind ca unui om in criza e crestineste sa ii faci bine chiar si cu forta. Departe insa de respectivul grup asemenea reflectii umanitare.Inchipuiti-va un om care a trecut prin niste divorturi si nimeni de linga el nu a fost, de fapt, linga el. Sute de cunostinte si niciun prieten. Mii de oameni care au apelat la el si, la fel, niciun prieten. Inchipuiti-va ca acelasi om se stinge ca luminarea, slabeste vizibil, incepe sa arate a mort dar nici la birou, nici la partid nu il ia nimeni de-o parte pentru a vedea ce se intimpla si a-l determina, a-l obliga chiar, sa ia masuri. Ca nu a vrut, ca a fost discret si demn, asa isi justifica toti, acum, neinterventia, de fapt raceala, nepasarea cu care a fost inconjurat.In zona administrativa si politica a regretatului Costache sunt oameni puternici, care stiu ce vor. Ei manifesta chiar mici compasiuni si ofera acel sprijin de politete pe care il cunoastem cu totii in viata. Cind vine insa vorba despre situatii limita, pe acolo fiecare ramine singur.Pe Florea Costache l-a ucis politicul, mai bine zis atmosfera schizofrena a acestei lumi in care prietenia e limitata si sprijinul conditionat.Pacat.
Lasă un răspuns