Conform unui raport realizat de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), unele dintre măsurile restrictive implementate de Guvernul Orban au contribuit, accidental sau cu intenție, la șubrezirea instituțiilor democratice.

În 2020 a existat o anumită nestatornicie a autorităților în ce privește unele principii referitoare la funcționarea statului de drept. Guvernul Orban a intervenit de mai multe ori, prin ordonanțe de urgență, în aceste domenii: în martie 2020, prin ordonanță de urgență, s-au adăugat noi infracțiuni în Codul penal, legate direct de pandemia de coronavirus – omisiunea declarării unor informații legate de posibilul risc de infectare cu COVID-19, falsul în declarații cu privire la același risc, zădărnicirea combaterii bolilor.

O altă poveste controversată menționată în raport este cea a amenzilor declarate neconstituționale care trebuiau însă anulate în instanță. Din acest punct de vedere, autorii documentului consideră că a existat o inegalitate majoră între cei care aveau mijloacele de a contesta sancțiunile și cei care nu o puteau face. În plus, sistemul judiciar a fost supraîncărcat inutil cu peste 300.000 de astfel de spețe “al căror rezultat era previzibil”.

Cele 13 ordonanțe militare adoptate în perioada stării de urgență, din primăvara lui 2020, nu au fost supuse consultării publice, se mai arată în document, iar actele care le-au urmat, privind instituirea stării de alertă, au fost de asemenea exceptate de la regula consultării publice, se arată în document. Au existat însă diverse amenințări și hărțuiri.

Accesul la informații de interes public a fost o altă problemă, în contextul în care comunicarea a fost centralizată la nivelul Grupului de Comunicare Strategică a cărui componență a rămas pentru multă vreme un mister, se mai arată în raport.

Simona Bucura Oprescu, deputat PSD de Argeș