“Într-o adunare asemuită de unii istorici cu cea de la Islaz, acum exact 175 de ani, râmnicenii sărbătoreau Revoluția pașoptistă în lunca de la marginea orașului, unde astăzi se întinde Parcul Zăvoi. Era jurământul de credință al unei comunități mici, dar inimoase față de idealurile unei Românii moderne și independente – un pas important în traiectul istoriei recente a țării noastre. Am dovedit atunci că suntem altfel decât restul lumii – mai deschiși către viitor, mai dispuși să susținem noile tendințe și drepturile care ni se cuveneau. Și ca un simbol al acestei atitudini, în urma acelei adunări ce i-a însuflețit pe râmniceni într-o zi fierbinte de la sfârșitul lunii iulie 1848 a rămas un cântec – „Deșteaptă-te, române!” – cel care astăzi este Imnul României.

Nu era prima dată când Râmnicul alegea să fie deasupra altor orașe românești. Capitală domnească a lui Mircea cel Bătrân, centru cultural sub episcopul Antim Ivireanul, loc de popas îndrăgit de domnitori precum Pătrașcu cel Bun sau Constantin Brâncoveanu, orașul nostru a fost mereu cu un pas înaintea multora, spre mândria locuitorilor săi. Chiar și în istoria mai recentă, a zilelor noastre, Râmnicul nu încetează să arate că este deosebit de alte centre urbane. Suntem pe un traseu de dezvoltare accelerat prin proiecte cu fonduri externe care ne situează în fruntea regiunii și la egalitate cu mari orașe din România. În cuprinsul municipiului se află obiective ce dețin recorduri, nu doar la nivel național, ci chiar internațional. Suntem constant pe primele poziții pe țară cu performanțele extraordinare ale elevilor noștri. Și despre multe altele se mai poate spune că doar la Râmnic se petrec sau pot fi văzute.

Acest fel de a fi este, până la urmă, cel mai bun mod de a onora cele petrecute în urmă cu 175 de ani pe locul actualului Parc Zăvoi. Să încercăm mereu să fim altfel: mai buni, mai inteligenți, mai iuți în decizii (până la urmă – nu-i așa? – suntem tot olteni, chiar dacă mai de la Nord). Să arătăm tuturor că Râmnicul este un loc cum altul nu-i, iar râmnicenii sunt oameni cu totul deosebiți: primitori, harnici, mândri de orașul lor și de istoria acestuia. Am fost deasupra vremurilor la 29 iulie 1848! – o mai putem face ori de câte ori ne-o dorim! Important e doar să vrem, să lăsăm deoparte ambițiile personale și să ne unim pentru binele comun. Pentru că doar așa se cinstește istoria unei comunități și doar astfel se construiește viitorul ei!

La mulți ani Imnului Național „Deșteaptă-te, române!”, pornit în lume din aceste locuri în urmă cu 175 de ani!

La mulți ani Râmnicului și tuturor râmnicenilor!”