Într-o noapte, cum stăteam eu și citeam Kant, mi-am adus aminte de prietenul Petrică, cel care crede că el pune la Vâlcea primari și președinți, prefecți și directori. Carevăsăzică citeam Critica rațiunii pure, că eu numai așa pot adormi, lecturând cărți grele, ori Kant, ori Hegel, cel puțin Heidegger sau Wittgenstein, când m-am gândit pentru o clipă la Petre Tănăsoaica, după care mi-am zis dă-l în mă-sa, înapoi la Kant, vorba lui Schopenhauer.

Hai, bre, că glumesc, ce naiba, dar cam așa mă tratează Petre Tănăsoaica într-un articol recent. Cică se pregătea să meargă la o expoziție, apoi și-a amintit de niște articole de ale mele, proaste, evident, dar le-a lăsat în pace, că avea niște tablouri de văzut. Cu lupa, fiindcă Petrică e critic de artă cum sunt alții pescari amatori sau filateliști.

Mama lui de snobism, cum le strică el bătrânețile unora !

Gheorghe Smeoreanu