NOUL COD SILVIC TREBUIE SĂ DESCHIDĂ CALEA SPRE „LUMINŞ” (II)

Dintre numeroasele imperative care cer schimbarea Codului Silvic, capul de afiş îl deţine stoparea pe orice cale a pierderilor uriaşe provocate de tăierile ilegale de păduri. Atacurile tot mai vehemente se văd cu ochiul liber în orice colţ de ţară. Din această cauză mai ales, fondul forestier al judeţului Vâlcea a scăzut în ultimele două decenii cu aproape 25.000 ha, cele mai afectate fiind pădurile din zona montană, însă nici pădurile de la şes, din sudul judeţului, n-au scăpat de tăişul defrişărilor necontrolate. În ultimii ani, prin distrugerea zonelor împădurite, Vâlcea şi întreaga ţară au suferit grave pagube pe seama fenomenelor de secetă, inundaţii şi alunecări de teren. Multiplicând aceste situaţii la nivel planetar vom înţelege şi mai bine de ce s-a ajuns la situaţia creşterii cu 20% pe glob a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Din această toamnă, în România ar fi trebuit, conform unor promisiuni, să se declanşeze o strategie vastă de împădurire a terenurilor degradate, scop în care, încă din vară, fuseseră prevăzute fonduri speciale în valoare de aproximativ 9 milioane euro, însă, din păcate, până astăzi, nu s-a întâmplat nimic în această direcţie. O altă şansă ratată a fost oferită de accesarea fondurilor europene prin intermediul Măsurii 221 – Prima împădurire a terenurilor agricole, prevăzută în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. A fost o măsură extrem de importantă dacă ţinem seama că ea era destinată nu numai pentru refacerea fondului forestier, ci şi pentru prevenirea efectelor factorilor naturali, ale eroziunii solurilor, îmbunătăţirii capacităţii de retenţie a apei, creşterii calităţii aerului şi protejării biodiversităţii.

Încă un aspect fundamental care este ignorat, într-un fel, de proiectul noului Cod Silvic, este legat de faptul că pădurea nu înseamnă doar lemn şi că de ea va depinde garanţia că generaţiile viitoare vor beneficia şi ele de valorile climatice ale fondului forestier. Proiectul pune accent prioritar doar pe funcţia economică a pădurii, pe înăsprirea pedepselor împotriva atentatorilor surprinşi când fură lemn – ceea ce este foarte bine! – în schimb neglijează funcţiile sociale şi ecologice ale fondului forestier. De altfel, în cuprinsul proiectului nici nu se vorbeşte despre funcţia socială a pădurii, despre funcţia de recreere care să ofere condiţii de realizare a unui mediu stimulativ pentru sănătatea umană. Pentru un astfel de capitol, personal am făcut mai multe propuneri, însă la una dintre acestea ţin foarte mult şi insist să-şi găsească locul cuvenit în viitorul Cod Silvic. Concret, am propus ca art.7, alin (4) din vechea Legea nr. 46/2008 să aibă următorul conţinut: „Este interzisă includerea pădurilor în intravilan, cu excepţia pădurilor proprietate privată a persoanelor fizice şi a pădurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale care, prin planurile urbanistice, sunt transformate în terenuri de recreere sau de agrement”. Şi, pentru a evita contradicţiile acestei prevederi cu alte acte normative, am propus în acelaşi scop şi completarea art.2, alin (3) din Legea nr.50/1991 spre a avea următorul conţinut. „Autorizaţiile de construire pentru reţele magistrale, căi de comunicaţie, amenajări pentru îmbunătăţiri funciare, reţele de telecomunicaţii ori alte lucrări de infrastructură, structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, unităţi de cult, obiective sociale, sportive şi medicale, case de vacanţă, construcţii hidrotehnice de interes local, precum şi construcţii şi amenajări speciale, care se execută în extravilanul localităţilor, se emit cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului, avizate şi aprobate potrivit legii”.

Interesul general manifestat prin multitudinea de dezbateri şi dorinţa firească a celor avizaţi să participe la construcţia Codului Silvic ca o cartă fundamentală a pădurii vor trebui să se finalizeze prin elaborarea unei noi strategii  pentru silvicultură care să se muleze perfect pe Directivele, Regulamentele şi Strategiile europene şi universale.

Dr.ing. ION CÎLEA

Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea

 

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Prefectul Mihai Oprea: La mulți ani, veteranilor de război din județul Vâlcea! Recunoștință pentru toți…
Prefectul Mihai Oprea: La mulți ani, veteranilor de război din județul Vâlcea! Recunoștință pentru toți…

Instituția Prefectului Județul Vâlcea a organizat astăzi, 29 aprilie 2026, cu sprijinul Garnizoanei Râmnicu Vâlcea, o ceremonie dedicată Zilei Veteranilor…

Minivacanța de 1 Mai, la teatru: comedii și spectacole pentru copii, pe scena „Davila”
Minivacanța de 1 Mai, la teatru: comedii și spectacole pentru copii, pe scena „Davila”

Finalul de săptămână aduce un program variat la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești, unde publicul este invitat la comedii savuroase,…

Un saxofonist și un violoncelist, soliștii concertului de joi de la Filarmonica Pitești
Un saxofonist și un violoncelist, soliștii concertului de joi de la Filarmonica Pitești

Filarmonica Pitești organizează joi, 30 aprilie, de la ora 19.00, la Centrul Multifuncțional, concertul simfonic extraordinar susținut de orchestra simfonică…

93 de milioane de lei pentru radioterapia de la Pitești: finanțarea a fost semnată, lucrările…
93 de milioane de lei pentru radioterapia de la Pitești: finanțarea a fost semnată, lucrările…

Consiliul Județean Argeș anunță semnarea contractului de finanțare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în cadrul Programului Sănătate 2021–2027, pentru…

Respect pentru eroi: mesajul primarului Cristian Gentea de Ziua Veteranilor de Război
Respect pentru eroi: mesajul primarului Cristian Gentea de Ziua Veteranilor de Război

De Ziua Veteranilor de Război, primarul Piteștiului, Cristian Gentea, transmite un mesaj de recunoștință și respect pentru cei care au…