Stimate Domnule Prim-ministru,

Un obiectiv declarat al Guvernului este obținerea independenței energetice a României, prin exploatarea eficientă a bogăţiilor naturale de care dispune ţara noastră. Prioritară este accesarea rezervelor de hidrocarburi din Marea Neagră şi a celor de gaze naturale din zăcăminte neconvenţionale (gaze de şist), situate în Carpaţii Orientali, Platforma Moldovenească, Depresiunea Bârladului şi în Câmpia Română (cu extinderea sa din Dobrogea de Sud).

Rezervele de hidrocarburi din Marea Neagră, descoperite şi concesionate relativ recent, permit utilizarea metodei convenţionale de exploatare, care se aplică zăcămintelor situate la adâncimi relativ mici (sub 3000 de metri), cu risc scăzut la exploatare pentru mediul înconjurător – există doar riscul accidental de poluare cu produsele exploatate (a apei prin accident de sondă şi a aerului prin arderi de proces).

Din păcate, Exxon şi Petrom, companii prestigioase, beneficiare ale unor astfel de drepturi de exploatare, au relatat în toamna anului 2013 în mass-media despre faptul că studiază posibilitatea de a nu aduce la ţărm hidrocarburile pe care le vor extrage din perimetrele concesionate pe platforma continentală a României din Marea Neagră. În felul acesta, conform Legii nr. 238 din 7 iunie 2004 a petrolului, statul român nu s-ar mai alege cu nimic în afara redevenţelor, care se pot încadra în marja 3,5–13% şi a taxelor de producţie.

Pe de altă parte, aşa cum este semnalat în studiul realizat de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR–CME), avem un potenţial ridicat pentru descoperirea gazelor naturale de şist, exploatabile prin folosirea metodei neconvenţionale, care se aplică zăcămintelor de hidrocarburi situate la adâncimi mari (peste 3000 metri) prin îmbinarea mai multor tehnici de exploatare. În acest caz, printre cele mai importante riscuri de mediu, deocamdată puţin evaluate şi monitorizate, se numără contaminarea solului, apei şi a aerului cu produse provenite din fluidul de fracturare uzat. Numai în zona Bârladului, unde s-au înregistrat şi cele mai mari proteste ale societăţii civile, compania Chevron anunţa utilizarea a peste 8 milioane de metri cubi de substanţe chimice drept  fluid de fracturare  (97,5% apa, 2% agent de susţinere – în general nisip siliconic, dar mai putem întâlni răşini acoperite cu nisip, particule de bauxită sinterizată sau particule ceramice şi 0,5% produse chimice). Este un fluid cu un potenţial toxic ridicat, mai ales prin faptul că sunt folosite produse chimice a căror combinare depinde de structura solului şi de “reţetele” secrete ale companiilor. De aceea, trebuie să facem deosebirea între tehnicile de fracturare hidraulică de volum mic – folosite începând din 1947 şi tehnicile de fracturare hidraulică de volum mare – acestea din urmă au început să fie utilizate industrial (pe scară largă) abia din 2005 şi nu sunt studiate îndeajuns până acum.

În prezent, pe întreg teritoriul ţării, s-au acordat numai licenţe complete, care includ împreună fazele de explorare, dezvoltare şi exploatare a gazelor de şist, prin analogie cu exploatarea convenţională, guvernată de Legea nr. 238 din 7 iunie 2004 a petrolului, deşi aceasta nu menţionează nimic despre zăcămintele de hidrocarburi neconvenţionale.

Mai mult, tot în toamna anului 2013, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Vaslui, arăta faptul că din punct de vedere legal, aceste gaze de şist nu sunt bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean, ceea ce ar fi dat dreptul doar acelor autorităţi să se pronunţe asupra lor. Astfel, conform Legii nr. 238 din 7 iunie 2004 a petrolului, gazele de şist nu sunt specificate drept resursă, deci nu se poate spune că aparţin statului, acestea fiind o resursă neconvenţională. Totodată, se mai arată că domeniul public al localităţilor este format din bunuri publice, care nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean, respectiv, printre altele, din bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public naţional. Cum gazele de şist nu au fost declarate bunuri de interes public naţional, ele intră în categoria celorlalte bogăţii ale subsolului, asupra cărora autoritatea locală are drept de decizie, conform Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administraţiei publice locale.

Nici producţia de energie regenerabilă nu este scutită de controverse sub guvernarea USL.

Astfel, OUG nr. 57 din 4 iunie 2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220 din 27 octombrie 2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, modifică Regulamentul de emitere a Certificatelor Verzi şi amână acordarea acestora până ulterior datei de 1 aprilie 2017 pentru centralele hidroelectrice noi (cu puteri instalate de cel mult 10 MW) şi pentru centralele electrice solare şi, respectiv, până ulterior datei de 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene, eşalonat cel mult până la 31 decembrie 2020.

Măsura este puternic contestată de producătorii de energie electrică din surse regenerabile, care consideră că odată epuizate căile de atac interne în justiţie, în eventualitatea că instanţele române nu le constată temeinicia pretenţiilor, se vor adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului cu o cerere întemeiată pe argumente ce ţin de încălcarea principiului securităţii juridice şi de protejarea dreptului de proprietate, solicitând obligarea statului român la plata de despăgubiri.

Totodată, acest tip de modificări legislative intempestive, devenite o practică pentru Guvernul pe care îl conduceţi, transmit un mesaj negativ investitorilor actuali şi potenţiali, sub aspectul securităţii juridice şi a stabilităţii investiţiilor din România.

În consecinţă, Domnule Prim-Ministru, am dori, cu autoritatea de care dispuneţi, să ne detaliaţi politica Dvs. guvernamentală pentru obţinerea independenţei energetice a României, în condiţiile respectării standardelor şi normelor de protecție a mediului impuse de apartenenţa noastră la Uniunea Europeană (UE).

Vă rugăm să ne răspundeţi în scris şi oral.

Cu deosebită consideraţie,

Deputat PDL Romeo RĂDULESCU

Circumscripţia electorală nr. 40

Colegiul uninominal nr. 1 – Judeţul Vâlcea