Deputatul PSD Vâlcea Eugen Neață este, alături de alți parlamentari, inițiatorul unei propuneri legislative care vizează înființarea Institutului Național de Formare în Sectorul Public, o instituție care ar urma să apară prin comasarea a patru entități:: Institutul Naţional de Administraţie, Institutul Diplomatic Român, Institutul Euopean din România şi Centrul de Pregătire pentru Personalul din lndustrie Buşteni.

În acelaşi timp, Institutul nou fomat ar urma să preia atribuţiile de fomare profesională din cadrul lnstitutului Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate (INMSS), al Şcolii de Finanţe Publice şi Vamă din cadrul Ministerului Finanţelor, precum şi ale Şcolii de Fiscalitate din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Pentru o mai bună înțelegere a aspectelor ce urmează a fi reglementate legislativ, redăm mai jos, Expunerea de motive:

În contextul angajamentelor asumate privind refoma administraţiei publice, modernizarea statului şi eficientizarea cheltuielilor publice, considerăm că regândirea cadrului instituţional destinat fomării şi perfecţionării profesionale în sectorul public este un pas important.

La nivelul anului 2025, sistemul de formare profesională în sectorul public este dispersat şi ineficient. Există mai multe instituţii care oferă cursuri şi pregătire, cu menţiunea că acestea funcţionează în paralel, fără o coordonare reală, cu atribuţii care se suprapun şi fără o viziune comună. Lipsesc un cadru metodologic unitar, o strategie naţională integrată şi mecanisme clare de evaluare a impactului.

Această structuă fragmentată conduce la utilizarea ineficientă a resuselor, la programe care nu răspund nevoilor actuale ale administraţiei şi la o formare care rareori produce efecte în activitatea zilnică a funcţionarilor.

Mai mult decât atât, lipsa coerenţei instituţionale afectează direct relaţia dintre administraţia publică, lato sensu, şi cetăţean. Un angajat al statului care nu este bine pregătit nu va putea răspunde potrivit solicitărilor cetăţenilor, nu va înţelege schimbările legislative şi nu va avea capacitatea de a adapta serviciile oferite la realitatea de zi cu zi. În schimb, o administraţie cu personal instruit constant, în mod profesionist, contribuie la creşterea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului, reduce birocraţia şi duce la soluţionarea mai rapidă a nevoilor cetăţenilor.

În acest context, înfiinţarea lnstitutului Naţional de Formare în Sectorul Public, denumit în continuare lnstitutul, este o măsuă necesară. Institutul reuneşte, sub o singură umbrelă, competenţele şi expertiza mai multor entităţi deja existente şi aduce în prim-plan un cadru integrat, strategic şi modem pentru formarea profesională a personalului din administraţia publică.

Pe de o parte, măsurile adoptate de Guvemul României în anul 2025 privind reducerea cheltuielilor bugetare, restructurarea instituţională şi profesionalizarea administraţiei impun optimizarea utilizării resurselor financiare şi umane.

Pe de altă parte, există o nevoie accentuată de a crea un cadru instituţional capabil să asigure o fomare profesională coerentă, continuă, de calitate şi orientată strategic către nevoile administraţiei modeme. Astfel, raţiunea înfiinţării lnstitutului are la bază ideea de a profesionaliza personalul din administraţia publică, de a valorifica mai bine resursele financiare şi umane existente şi, nu în ultimul rând, de a oferi cetăţenilor servicii publice eficiente şi adaptate nevoilor lor.

Iniţiativa prevede înfiinţarea unei instituţii publice cu personalitate juridică, prin comasarea prin absorbţie a patru entităţi: Institutul Naţional de Administraţie, Institutul Diplomatic Român, Institutul Euopean din România şi Centrul de Pregătire pentru Personalul din lndustrie Buşteni. În acelaşi timp, Institutul nou fomat preia atribuţiile de fomare profesională din cadrul lnstitutului Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate (INMSS), al Şcolii de Finanţe Publice şi Vamă din cadrul Ministerului Finanţelor, precum şi ale Şcolii de Fiscalitate din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Această reorganizare asiguă o acoperire instituţională completă a domeniilor-cheie pentru administraţia publică: guvernanţă, politici europene, relaţii intemaţionale, finanţe publice, sănătate, fiscalitate, etică şi management public.

De-a lungul timpului, instituţiile absorbite au contribuit semnificativ, fiecare în domeniul său de activitate, la consolidarea capacităţii instituţionale a statului român.

Institutul Euopean din România a sprijinit în mod activ dezvoltarea expertizei naţionale în domeniul afacerilor europene, traducerea şi diseminarea dreptului UE şi pregătirea funcţionarilor pentru cariere europene.

Institutul Diplomatic Român a oferit formare strategică personalului Ministerului Afacerilor Exteme şi a derulat programe de pregătire în relaţii internaţionale pentru alte categorii socio-profesionale.

Institutul Naţional de Administraţie a fost principalul furnizor de formare a funcţionarilor publici, însă a fost afectat în ultimii ani de limitări instituţionale şi legislative care i-au redus eficienţa.

De asemenea, structurile inteme ale Ministerului Finanţelor şi ANAF şi-au concentrat activitatea exclusiv pe angajaţii proprii, fără o deschidere sistemică, iar INMSS a fiincţionat izolat faţă de restul arhitecturii administrative.

Prin integrarea acestor instituţii şi atribuţii, Institutul Naţional de Fomare în Sectorul Public devine un actor instituţional strategic, exercitând atribuţii în domeniul fomării şi perfecţionării profesionale a personalului din administraţia publică, inclusiv în domeniul afacerilor europene şi diplomaţiei, alături de activităţi de cercetare şi inovare în domeniul administraţiei publice.

Institutul elaborează standarde de calitate pentru programele de formare şi perfecţionare profesională şi centralizează nevoile de formare transmise de autorităţile şi instituţiile publice. Institutul nu exercită competenţe de reglementare, însă, potrivit prevederilor proiectului de lege, avizează proiectele de acte nomative incidente domeniilor în care exercită atribuţii.

De asemenea, avizează standardele de calitate, grilele de programe, metodologia de decontare a cheltuielilor de formare şi alte documente relevante pentru activitatea sa.

Avizele sunt acordate prin Consiliul de coordonare, organ constituit pe lângă lnstitut.

Institutul elaborează şi propune Guvemului tematicile prioritare anuale de fomare, gestionează sistemul de credite asociate participării la cursuri şi întocmeşte rapoarte anuale privind nevoile şi implementarea fomării la nivelul administraţiei publice. Deopotrivă, poate furniza expertiză de specialitate pentru fundamentarea proiectelor de strategii şi politici publice în domeniile în care exercită atribuţii.

Prin umare, Institutul, aflat în subordinea Cancelariei Prim-ministrului, funcţionează drept un centru metodologic şi operaţional în domeniul fomării, fără a avea rol legislativ sau nomativ, ci exclusiv atribuţii de coordonare, analiză, propunere, avizare şi implementare, aşa cum sunt detaliate în proiectul de lege.

Transfomarea propusă nu este doar administrativă, ci şi una structuală. Într-un stat modem, fomarea profesională a personalului public nu este un accesoriu, ci un pilon esenţial al performanţei instituţionale. Prin această reformă, statul român transmite semnalul că resursa umană contează, iar profesionalismul, competenţa şi adaptabilitatea sunt cultivate sistematic.

Institutul propune o ofertă curriculară adaptată nevoilor reale ale administraţiei, promovează flexibilitatea, diversitatea fomelor de învăţare şi utilizarea tehnologiei digitale informare. Într-o administraţie publică modemă, competenţele digitale reprezintă o condiţie de bază pentru eficienţă şi adaptabilitate.

Institutul îşi propune să abordeze, în mod structurat, şi formarea în domeniul noilor tehnologii, contribuind la alfabetizarea digitală a personalului din administraţia publică şi la dezvoltarea de competenţe specifice erei digitale: utilizarea inteligenţei artificiale, analiza datelor pentru fundamentarea deciziilor, lucrul colaborativ în medii digitale şi protecţia datelor personale. Integrarea acestor componente în oferta de formare a lnstitutului este importantă pentru atingerea obiectivului general de modenizare a statului. Doar prin înţelegerea şi valorificarea acestor instrumente, personalul din administraţia publică poate face faţă provocărilor unei administraţii aflate în permanentă transfomare şi poate furniza servicii rapide, transparente şi adaptate aşteptărilor cetăţeanului.

Institutul nou creat îşi desfăşoară activitatea în sediile preluate de la instituţiile absorbite, având posibilitatea de a închiria sau accesa spaţii suplimentare în funcţie de nevoile logistice. Personalul actual este preluat în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor dobândite şi asigurarea continuităţii în derularea programelor. Patrimoniul, arhiva şi obligaţiile juridice sunt integral transferate lnstitutului, asiguându-se astfel stabilitatea şi legalitatea procesului de tranziţie. Prin înfiinţarea lnstitutului Naţional de Fomare în Sectorul Public, România face un pas important în direcţia unei administraţii modeme, eficiente şi performante. Este o măsură care combină coerenţa strategică cu eficienţa bugetară, care valorifică expertiza existentă şi o canalizează într-o direcţie unitară. Mai mult decât o simplă reorganizare, această iniţiativă reprezintă o investiţie în viitorul administraţiei publice româneşti – în care meritocraţia, fomarea continuă şi guvernanţa eficientă sunt piloni.