ÎNTREBARE PARLAMENTARĂ
Către: Ministerul Energiei, domnului Ilie Bolojan, ministru-interimar
Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE)
De la: Domnul Nicolae MÎNDRESCU, deputat în circumscripția electorală nr.40 Vâlcea
Subiectul întrebării: Prețurile record la energia electrică din 30 iunie–1 iulie 2026 și deficitul cronic de capacități de stocare care ne obligă să exportăm ieftin ziua și să importăm scump seara
Stimate Domnule Ministru-interimar,
În zilele caniculare de 30 iunie și 1 iulie 2026, România a înregistrat cele mai mari prețuri la energia electrică din întreaga Uniune Europeană – astfel, la 1 iulie, la ora 19:00, un MWh s-a tranzacționat la 5.321 lei, adică peste 1.000 de euro — un record istoric pentru piața românească, iar prețul spot mediu al zilei a fost de 295 de euro/MWh la noi, față de 148 de euro/MWh în Bulgaria, ţară vecină, cu care împărțim aceeași piață regională. Cu alte cuvinte, domnule ministru-interimar, românii au plătit de două ori mai mult decât bulgarii pentru aceeași marfă, în aceeași zi!
Explicația acestei diferențe nu ține de ghinion, ci de o alegere de politică publică prelungită ani la rând: România produce energie fotovoltaică în cantități foarte mari în timpul zilei, când consumul este scăzut, și o vinde la prețuri derizorii peste graniță. Seara, pe vârful de consum, când soarele apune, o cumpărăm înapoi — adesea chiar din Bulgaria — la prețuri de peste zece ori mai mari.
Bulgaria a înțeles din timp că viitorul rețelei stă în stocare: a investit în ultimii doi ani peste 2 miliarde de euro în baterii și dispune acum de circa 4,1 GW capacitate de stocare, de cinci ori mai mult decât cei 878 MW ai României, echivalentul a aproximativ 1% din cererea de vârf. Vecinii de la sud de Dunăre au ajuns, astfel, pe locul trei în Uniune la stocare, după Germania și Italia, iar în caz de avarie majoră își pot susține sistemul două ore și jumătate doar din baterii și hidrocentrale cu acumulare; România ar rezista, în aceeași situație, un sfert de oră…
Consider, domnule ministru, că o țară care produce curent și îl vinde pe nimic ziua, ca apoi să se împrumute scump seara pentru a-l răscumpăra, își sabotează singură competitivitatea și puterea de cumpărare a propriilor gospodării. Cu atât mai grav cu cât situația pe care v-o semnalez era previzibilă: expunerea sistemului a fost agravată de oprirea pentru modernizare a unui reactor de 700 MW de la Cernavodă și de funcționarea la jumătate de capacitate a centralei de la Brazi, factori de risc cunoscuți dinainte de sezonul cald.
Față de cele de mai sus, vă rog să îmi comunicați, în scris, următoarele:
1. Care a fost volumul net de energie exportată de România în intervalele de peste zi și cel importat în intervalele de seară din zilele de 30 iunie și 1 iulie 2026, precum și diferența de preț mediu dintre energia vândută și cea răscumpărată în aceste intervale?
2. La cât estimează ministerul pierderea suportată de consumatorii și de economia românească din acest tipar de export ieftin ziua–import scump seara, pe parcursul verii curente?
3. Care este stadiul programului de instalare a capacităților de stocare în baterii, față de ținta anunțată de 1,5 GW în acest an și 4 GW în următorii doi ani, și câte proiecte sunt în prezent contractate, în execuție și, respectiv, puse în funcțiune?
4. Ce a determinat suprapunerea, în plin sezon estival de vârf, a opririi reactorului de la Cernavodă cu funcționarea la capacitate redusă a centralei de la Brazi, și cum a fost gestionat riscul de sistem rezultat din această suprapunere?
5. Ce măsuri imediate are în vedere ministerul pentru limitarea expunerii consumatorilor la vârfurile de preț din orele de seară pe durata verii 2026, până la intrarea în funcțiune a noilor capacități de producție și de stocare?
6. Care este calendarul asumat pentru intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia (1,7 GW) și a celei a Romgaz (0,4 GW) și în ce măsură contribuția acestora va reduce dependența de importurile scumpe din orele de vârf?
Nicolae MÎNDRESCU, deputat AUR
Lasă un răspuns