Construit în anii 70, în timpul industrializării României, Oltchim Râmnicu Vâlcea a fost aproape 40 de ani, inima economiei judeţului Vâlcea. După 1989, părea că societatea vâlceană, rămasă cu capital de stat, a reuşit să treacă perioada tranziţiei, restructurându-şi personalul de la 10.000 de angajaţi al 3000 şi cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro. Însă, odată cu anul 2005, motorul combinatului vâlcean dădea semne de gripare, în urma privatizării Arpechim Piteşti, societate cu care Otlchim lucra integrat, compania argeşană furnizând materie primă pentru procesul de producţie. În 2009, pierderile s-au accentuat, a izbucnit un conflict economic între conducerea combinatului şi un acţionar minoritar PetroCarboChem SE, privind strategia de dezvoltare a Oltchim. În anul 2012, în luna august, combinatul a fost efectiv închis, apoi a trecut printr-o privatizare nereuşită, unde un rol a jucat omul de televiziune Dan Diaconescu. Ulterior combinatul a fost repornit dar la doar 5% capacitate. 

Anul 2013, a început la fel de prost pentru combinatul vâlcean, iar la finele lunii ianuarie combinatul a intrat oficial în procedură legală de insolvenţă/

La mijlocul lunii ianuarie, ministrul Economiei, Varujan Vosganian propunea, în şedinţa de guvern, un set de soluţii pentru redresarea combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea.

„Situaţia de la Oltchim nu mai poate continua aşa cum a fost până acum şi trebuie o măsură, pe de o parte curajoasă, iar pe de altă parte serioasă. Memorandumul, în esenţă, cuprinde câteva posibile scenarii pentru care voi cere termen timp de o săptămână pentru ca din variantele propuse să aleg una singură”, a afirmat Vosganian.

Ministrul era de părere că în cazul Oltchim se impune un dialog atât cu creditorii, cât şi cu partenerii comerciali- furnizori sau beneficiari, dar şi cu sindicatele, şi cu posibili investitori.

La Vâlcea, autorităţile locale au făcut un gest care iniţial părea util combinatului, dar care ulterior a fost sancţionat de Comisia Europeană

Astfel, Consiliul Judeţean Vâlcea a decis ca operatorul CET Govora să furnizeze curent electric combinatului chimic până la 31 martie.

„E vorba de un protocol semnat între Ministerul Industriilor, CET şi Complexul Energetic Oltenia prin care se vor compensa anumite datorii între agenţi economici. Astfel, CET Govora are o datorie de aproximativ 1.100 miliarde de lei vechi către Complexul Energetic, iar Oltchim are o datorie de peste 1.300 miliarde de lei vechi către CET. Ministerul, în calitate de acţionar majoritar la Oltchim, şi-a asumat datoria combinatului prin compensare către Complexul Energetic Oltenia. Sperăm ca în cel mai scurt timp să se găsească soluţii pentru redresarea completă a Oltchim”, a precizat preşdintele CJ Vâlcea, Ion Cîlea, în luna ianuarie

Preşedintele CJ Vâlcea a spus că a luat această decizie pentru a evita „o bombă socială şi pentru că CET Govora este singura societate autorizată să furnizeze energie electrică şi care a fost de acord să o facă, după ce Electrica a sistat contractul”.

În 23 ianurie, acţiunile combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea au fost suspendate de la tranzacţionarea la Bursa de Valori Bucureşti la ora 9.54 pentru informarea investitorilor conform Titlului II art. 111 (1) lit. d din Codul BVB.

Potrivit reglementărilor citate, Bursa poate decide suspendarea de la tranzacţionare a instrumentelor financiare în vederea menţinerii unei pieţe ordonate şi a asigurării accesului egal la informaţia necesară deciziei de a investi (protecţia investitorilor).

Tot în acele zile, autorităţile române au prezentat reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional patru soluţii pentru Oltchim, printre care şi insolvenţa combinatului, însă aceştia dau puţine şanse unei soluţii viabile, a declarat ministrul Economiei, Varujan Vosganian, marţi, după întâlnirea cu reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale. 

După aceste zile, soluţia care deja era vorbită pe surse a devenit oficială când unul din liderii de sindicat a anunţat faptul că Oltchim va intra în insolvenţă

“Am fost anunţaţi că Oltchim va intra în insolvenţă. Vom discuta la ora 16.00 în Consiliul de Administraţie pentru a adopta o decizie în acest sens’, a afirmat Corneliu Cernev, liderul sindicatului Victoria, pe 23 ianuarie

Liderii sindicali au susţinut însă că  doresc o insolvenţă cu sprijin financiar, altefl insolvenţă nu este benefică

Pe 25 ianuaria Tribunalul Vâlcea a anuntat că Oltchim cerut deschiderea procedurii de insolvenţă a combinatului.

“Pe rolul secţiei a II-a civilă a Tribunalului Vâlcea s-a înregistrat cererea CA al SC Oltchim SA prin care s-a solicitat în temeiul art. 27 din Legea 85/2006 să se dispună deschiderea procedurii generale a insolvenţei acestei societăţi cu solicitarea reorganizării activităţii”, se arată în comunicatul rectificat al Tribunalului Vâlcea.

Ulterior acestui comunicat, Ministerul Economiei şi sindicatele din energie, chimie şi petrochimie au încheiat un acord care să cuprindă un pachet de măsuri pentru asigurarea unei garanţii privind continuarea activităţii Oltchim Râmnicu Vâlcea

În acest sens ministrul Economiei, Varujan Vosganian, s-a întâlnit  cu liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, liderul Sindicatului Liber, Mihai Diculoiu şi cu cel al Sindicatului Unirea, Dumitru Marian, precum şi cu preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Chimie şi Petrochimie, Achile Duţu. 

Pe de altă parte, în cadrul unei întâlniri cu creditorii Oltchim, ministrul Vosganian a invocat posibilitatea asigurării de către aceştia de materii prime (regim tip lohn) şi lichidităţi pentru asigurarea funcţionării în perioada următoare a companiei. 

Oficialul a avut o întrevedere cu reprezentanţii PCC, principalul acţionar minoritar al Oltchim, cei ai Sindicatului Victoria din cadrul SC Oltchim SA şi cu conducerea executivă a acestei companii. În cadrul discuţiilor cu reprezentanţii companiei PCC, a fost abordată susţinerea insolvenţei Oltchim de către aceşti acţionari prin asigurarea materiilor prime necesare, precum şi participarea la administrarea specială, prin aport de lichidităţi, potrivit Ministerului Economiei.

Administratorul judiciar provizoriu nominalizat pentru Oltchim a fost consorţiul format din Rominsolv SPRL, companie reprezentată de Gheorghe Piperea, şi BDO Business Restructuring RPRL, reprezentată prin partener coordonator Niculaie Bălan, în urma unei hotărâri a Consiliului de Administraţie al societăţii vâlcene. Societatea Oltchim a demarat procedurile pentru intrarea în insolvenţă, în urma deciziei luate în acest sens de către Executiv. 

Mihai Bălan, cel care îl înlocuise în toamna lui 2012 pe Constantin Roibu (1991-2012), la conducerea Oltchim urma să rămână director general la Oltchim încă 30 de zile urmând ca, după acest termen,  acţionariatul combinatului vâlcean să desemneze un succesor la conducerea executivă a societăţii

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, s-a întâlni cu acesta la sediul ministerului, pentru a evalua situaţia actuală a combinatului şi perspectivele legate de demararea procedurilor de insolvenţă.

Vosagnian a declarat la sfârşitul lunii ianuarie faptul că Oltchim ar putea beneficia de un ajutor de salvgardare de 20 milioane euro de la bugetul de stat şi alte 25 milioane euro drept garanţie suverană pentru credite pe care ar putea să le dea băncile creditoare, a declarat, vineri, într-o conferinţă de specialitate, Varujan Vosganian, ministrul Economiei.

Potrivit acestuia, aşa cum este în prezent Oltchim nu poate fi privatizat din cauza datoriilor foarte mari şi, din acest motiv, nefiind atractiv este nevoie de o redimensionare a portofoliului de credite.

Ministrul Vosganian a arătat recent că intenţionează ca, împreună cu reprezentanţi ai investitorilor relevanţi la Oltchim, să se deplaseze la Comisia Europeană pentru a discuta cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Joaquin Almunia, cu privire la acordarea unui ajutor de stat pentru Oltchim în valoare de 20 de milioane de euro.

Luna februarie a debutat însă cu ample proteste la Râmnicu Vâlcea şi la Piteşti, pe fondul incertitudinilor şi a lipsei de materie primă.

Un număr de 20 de salariaţi de la Combinatul Chimic Oltchim au intrat chiar în greva foamei, după ce societatea a fost închisă din lipsă de materie primă.

„Oamenii vor să fie respectaţi, vor să aibă de muncă, nu mai vor să fie minţiţi, păcăliţi că nu ştiu ce strategii are guvernul, are conducerea. Oamenii nu şi-au luat salariile, nu au niciun viitor, nu este nicio perspectivă, actuala conducere – atât administratorul, cât şi lichidatorii – stă mai mult la Bucureşti, aici nu vine nimeni să ne spună concret ce avem de făcut”, a declarat pentru AGERPRES liderul sindicatului Victoria, Corneliu Vernel.

În acest timp  Varujan Vosganian, şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Joaquin Almunia, au discutat la Bruxelles,  situaţia combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea şi posibilitatea de a susţine menţinerea intenţiei autorităţilor române de a acorda un ajutor de salvare întreprinderii.

În acest context, oficialul român a menţionat scrisoarea transmisă Comisiei la sfârşitul lunii ianuarie, prin care autorităţile române au informat forul comunitar cu privire la intenţia de a acorda Oltchim un ajutor de stat pentru salvarea acestuia, în valoare de 45 milioane de euro, structurat într-o primă tranşă de 20 de milioane de  euro, pentru cheltuielile curente ale societăţii, şi un ajutor de stat sub formă de garanţii de stat pentru un împrumut de 25 de milioane de euro, acordat de băncile creditoare, pentru reluarea producţiei şi asigurarea capitalului de lucru pentru instalaţiile viabile.

A fost subliniat că ajutorul de stat este necesar pentru menţinerea combinatului în stare de funcţionare cel puţin până la jumătatea acestui an, moment în care autorităţile vor putea decide paşii de urmat. 

Ministrul român a menţionat că sectorul chimic reprezintă aproximativ 60% din activitatea Oltchim, în timp ce 40% este constituită de ramura petrochimică. A fost precizat faptul că autorităţile române intenţionează, în principiu, să salveze şi să eficientizeze întreaga activitate a combinatului.

Autorităţile române au arătat că, în paralel, raportul întocmit de consultantul străin angajat de băncile creditoare să evalueze situaţia combinatului, Alvarez&Marsal, a confirmat ipotezele autorităţilor şi necesitatea acordării ajutorului de salvare în structura propusă. Totodată, s-a adus în discuţie şi disponibilitatea acţionarului minoritar PCC de a susţine demersurile autorităţilor române, în acest nou context generat de administrarea specială a combinatului.

Varujan Vosganian a menţionat că este adeptul unei economii care să nu fie susţinută prin ajutoare de stat şi că, în mandatul său, doreşte să privatizeze toate companiile la care statul mai deţine participaţii, cu excepţia unor entităţi din sectorul energetic. 

Ministrul a mai subliniat faptul că, în perioada de tranziţie, statul român şi-a manifestat angajamentul de a consolida economia de piaţă şi de a transfera proprietatea statului în domeniul privat. În această perioadă, au fost privatizate sistemul bancar, companiile de asigurări, industria metalurgică, industria de automobile etc. Oltchim a rămas singura mare companie cu profil industrial în proprietatea statului şi este important ca aceasta să fie privatizată, procedura urmând să fie atent întocmită, având în vedere eşecul procesului derulat în luna septembrie 2012.

În opinia ministrului român, acordarea ajutorului de salvare în acest caz este singura soluţie aplicabilă, dată fiind situaţia critică în care se află compania şi implicaţiile majore pe care le generează, în principal în plan social. În context, oficialul român a subliniat că închiderea combinatului va afecta direct peste 3.000 de salariaţi şi indirect peste 7 – 8.000 de persoane, fapt ce poate genera proteste de amploare şi dezechilibre sociale în lanţ, care pot perturba întreaga economie românească. 

Evoluţia Oltchim a fost prezentată ca element cheie în ceea ce priveşte îndeplinirea programului asumat de actuala echipă guvernamentală pentru consolidarea economiei, iar pentru mediul de afaceri va reprezenta un semnal de seriozitate, consistenţă şi stabilitate. Ministrul Vosganian a menţionat că vede în Comisie un partener pe parcursul acestui dificil proces de salvare a Oltchim şi a afirmat ferm că regulile şi procedurile europene specifice vor fi respectate.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Joaquin Almunia, a subliniat că apreciază deschiderea autorităţilor române la dialog, dar că principala problemă identificată este reprezentată de lipsa acţiunilor concrete în acest caz. Oficialul european a menţionat că subiectul Oltchim a fost adus pentru prima oară în discuţie în urmă cu trei ani, până la acest moment nefiind înregistrat niciun progres real, constatându-se, dimpotrivă, o agravare a situaţiei economice a întreprinderii, în ciuda numeroaselor întâlniri bilaterale pe acest subiect. 

A fost amintită şi decizia din 6 martie 2012 a Comisiei, prin care a fost autorizată conversia datoriilor în acţiuni cu condiţia privatizării ulterioare a societăţii, hotărâre care nu a fost pusă în practică de partea română.

În ceea ce priveşte Oltchim, aprobarea unui ajutor de salvare se va putea face numai dacă se demonstrează respectarea principiului ‘prima şi ultima dată’, pe baza unor elemente concrete care să convingă echipa de caz că poate autoriza o astfel de măsură de sprijin. 

Joaquin Almunia a menţionat că înţelege urgenţa impusă de situaţia economico-socială din zonă, dar a apreciat că o analiză completă a tuturor elementelor relevante necesită o anumită perioadă de timp pentru evaluarea tuturor datelor şi informaţiilor pe care le furnizează autorităţile române. 

În încheiere, ministrul Economiei a precizat că 2012 a reprezentat un an atipic pentru România, existenţa a trei guverne şi evenimentele politice intense influenţând în mod indirect şi cazul Oltchim. 

La Vâlcea, însă, Consiliul Judeţean a decis stoparea furnizării de curent electric de la CET Govora către Oltchim

Consiliul Judeţean (CJ) Vâlcea a decis joi prin vot unanim sistarea furnizării energiei electrice de la 15 februarie ora 0,00, de la CET Govora către Oltchim SA.

“Noi, pe data de 28 decembrie 2012, am luat o decizie în şedinţă extraordinară ca şi cea de astăzi de a furniza energie electrică Combinatului Chimic Oltchim până în data de 31 martie 2013 neanticipând că agentul economic va intra în insolvenţă. Deoarece pe 30 ianuarie 2013 Combinatul a intrat în procedură de insolvenţă decizia de astăzi este firească în acest context”, a declarat pentru AGERPRES preşedintele CJ, Ion Cîlea.

Acesta a adăugat faptul că Oltchim poate primi curent electric de la CET „doar dacă dovedeşte că dispune de suma necesară achitării facturilor, dar asta nemaimplicând CJ Vâlcea”.

Din păcate, exact acest gest al Consiliului Judeţean de a furniza curent electric în toamna anului 2012 şi în prima lună din 2013, a fost sancţionată de Comisia Euopeană, considerat a fi un ajutor de stat.

Preşedintele României Traian Băsescu a intervenit în luna februrarie acuzând guvernul de  lipsa deciziei de a converti datoriile combinatului vâlcean în acţiuni,.

„Oameni minţiţi, în primul rând de Guvern. Victor Ponta, ministrul Chiţoiu îi anunţau înainte de alegeri ca va dudui combinatul. Asta e deosebirea dintre mine şi ei – eu am avut curajul să ies în faţa românilor, să le spun cinstit că nu putem să le mai  plătim salariile. Ei au păcălit, şi-au luat voturile, acum combinatul este în insolvenţă. Asta este viaţa”, a spus Băsescu, la B1 TV, întrebat cu privire la protestele angajaţilor Oltchim.

El a precizat că, în prezent, este nevoie de o expertiză foarte bună pentru a se putea lua o decizie în privinţa Oltchim.

Potrivit preşedintelui, România s-a „zbătut” doi ani de zile pentru aprobarea de către Comisia Europeană a transformării unor creanţe de circa 200 de milioane de euro în acţiuni ale statului.

„Oltchim-ul are aprobare de la Bruxelles – 200 de milioane de euro, care erau datorii către statul român, pot fi transformate în acţiuni ale statului şi se stinge datoria. Am avut multe discuţii cu Petromul să nu taie Arpechim, să-l lase ca parte a unui viitor complex Arpechim – Oltchim. Înţeleg că există disponibilitatea Petrom-ului. De ce nu se convertesc datoriile de 200 de milioane în acţiuni, nu ştiu. E ceva cel puţin ciudat şi cred că Guvernul ar trebui să intre puţin mai adânc în problema Oltchim”, a completat preşedintele.

El a adăugat că a avut anumite informaţii că ar exista „un joc al închiderii Oltchim-ului”. Potrivit preşedintelui, în cazul Oltchim este nevoie de o evaluare a unei echipe internaţionale de specialişti.

Traian Băsescu a mai afirmat că cel mai grav lucru este că Guvernul a făcut un „joc electoral” din cazul Oltchim.

Imediat, PDL a anunţat că va depune o moţiune simplă privind subiectul Oltchim

„BPN al PDL a decis depunerea de către grupurile noastre parlamentare a unei moţiuni simple pe tema Oltchim. Cerem, de asemenea, demisiile miniştrilor responsabili, Chiţoiu şi Vosganian. De opt luni de zile guvernele USL îşi bat joc de acest combinat. Vă reamintesc că în primele luni ale Guvernului Ponta I, în plin de proces de privatizare, au modificat caietul de sarcini care iniţial prevedea privatizarea cu investitori strategici şi s-a ajuns la bălăcăreala pe care toţi am denumit-o şi aţi denumit-o ‘epopeea Oltchim’, cu solişti, actori principali Ponta şi Diaconescu. Între timp, lună de lună ne-au spus că vor reporni 60%-70%-80% din combinat. Lucrul acesta nu s-a întâmplat. Mai mult, doresc să-l privatizeze, dar înainte îl bagă în insolvenţă. Adică să-l dea pe nimic prietenilor lor, aşa cum vor să dea şi CFR Marfă”, a afirmat pe 18 febriarie, preşedintele PDL.

Pe tema Oltchim s-a pronunţat şi fostul director al Oltchim, Constantin Roibu, care a declarat la finele luni febriarie a declarat că statul ar trebui să dea ajutorul necesar şi apoi să aştepte aprobarea de la Bruxelles

„Statul român, acţionarul majoritar de la Oltchim, ar trebui, după părerea mea, să dea acum ajutorul de stat de 45 de milioane de euro şi apoi ar aştepta de la Bruxelles aprobarea, pentru că, din experienţa mea o aprobare de la UE în caz fericit s-ar lua în 4-5 luni, dar eu vă spun că ea se va lua într-un an. Revenind la Oltchim, în 2007, valoarea lui pe bursă era de peste 1 miliard de euro iar pe primul trimestru era pe profit. Acţionarul minoritar PCC SE cumpăra pe acea vreme acţiuni de pe bursă pentru a scădea valoarea societăţii şi pentru a-l cumpăra aproape pe nimic. Acelaşi acţionar, în Polonia în 2006, când a încercat să preia prin aceleaşi mijloace două societăţi, a fost interpelat de statul polonez şi trimis în judecată”, a afirmat Roibu.

Potrivit acestuia, problemele combinatului au început în 2007 odată cu diminuarea capitalului social.

„În 2007, în urma diminuării capitalului social PCC a ajuns de la 1,5% la 12% acţiuni. În urma acestei diminuări a capitalului au apărut problemele la Oltchim. Întrebarea mea este: odată ce am obţinut de la Bruxelles în martie 2012 aprobarea majorării capitalului social de ce nu s-a făcut? Îmi pun semne de întrebare de ce statul nu a făcut asta: conversia şi apoi  privatizarea. Mai mult, înainte de privatizare s-a schimbat caietul de sarcini, care spunea de acea conversie şi apoi privatizare. Oare de ce? Asta e treaba serviciilor s-o rezolve. Uite cazul CFR Marfă, cu datorii mai mari decât la Oltchim, cu o cifră de afaceri mai mică decât la Oltchim, aici totul a mers rapid, mă refer la conversie, majorarea de capital şi restul rezolvate în doar 6 luni”, a spus fostul director al combinatului vâlcean.

Roibu a susţinut că s-au făcut multe presiuni asupra sa de-a lungul timpului pentru a se retrage din funcţie.

„Prima înlăturare a mea s-a încercat din anul 2008, apoi au urmat şi alte presiuni asupra unor miniştri din partea unor oameni politici pentru a fi înlăturat din funcţie. L-am întrebat şi pe Chiţoiu dacă Ministerul a bătut palma cu PCC-ul iar dacă ar fi fost aşa, i-am spus ‘eu plec’”, a spus Roibu.

Plenul a dezbătut pe 3 martie  moţiunea simplă „Guvernul Ponta – fabrică de şomeri” cu tema situaţiei de la Oltchim

Potrivit textului moţiunii, Uniunea Social Liberală „a călcat în picioare” promisunea făcută românilor când a venit la putere, că necazurile lor, oricare ar fi ele, se vor sfârşi. 

„Din vina guvernelor Ponta 1 şi Ponta 2 România are astăzi un caz Oltchim. Iar acest caz este radiografia perfectă a acestei guvernări: toată incompetenţa, toată demagogia, toată neglijenţa şi tot cinismul USL sunt perfect ilustrate de involuţia gravă a acestui important combinat petrochimic românesc. Cazul Oltchim este simbolul guvernării USL, al guvernării bazate pe minciună şi amăgire, iar pericolul major este ca acesta să molipsească toată economia”, se arată în text. 

Semnatarii moţiunii spun, de asemenea, că în perioada guvernării PDL s-au făcut eforturi serioase pentru rezolvarea situaţiei combinatului, printre care preluarea de către Oltchim a platformei petrochimice de la Arpechim de la Petrom, demararea procedurii de conversie a datoriilor statului şi principalilor creditori în acţiuni astfel menţinându-se locurile de muncă, iar „lucrurile avansau în direcţia corectă: privatizarea integrată”. 

În 2011 guvernul PDL a încheiat un contract de consultanţă cu societatea Pricewaterhouse Coopers în vederea privatizării Oltchim, dar instalarea USL la putere şi venirea lui Victor Ponta la Palatul Victoria a întrerupt „brutal” acest parcurs „lăsând baltă Oltchimul”, mai spun democrat-liberalii în moţiune. 

PDL cere, prin acest document, asumarea răspunderii pentru situaţia combinatului Oltchim de către „cei doi miniştri incompetenţi – Daniel Chiţoiu, groparul Oltchim şi Varujan Vosganian, ministrul fără nicio soluţie”, scuze publice din partea premierului Victor Ponta către salariaţii de la Oltchim „pentru minciunile şi cinismul guvernului în relaţia cu Oltchim”, prezentarea rapidă a planului de redresare/privatizare a combinatului, demararea unei ofensive externe pentru atragerea unor investitori serioşi care să continue şi să dezvolte activitatea Oltchim, care să creeze şi să păstreze locurile de muncă în regiune. 

Moţiuna a fost respinsă primind 189 voturi împotrivă, 78  de voturi pentru şi 18 abţineri.

Tot în luna martie, Ministrul Economiei a prezett raportul asupra cauzelor care au generat insolvenţa Oltchim

Persoanele considerate vinovate de către administratorii judiciari provizorii pentru contractele ilegale ale Oltchim au fost identificate în Raportul privind cauzele care au dus la intrarea societăţii în insolvenţă, pentru acestea urmând să înceapă urmărirea penală, a declarat avocatul Gheorghe Piperea, miercuri, la o conferinţă de presă. 

‘În raportul privind cauzele care au dus la insolvenţa Oltchim am identificat persoanele vinovate. Există cu siguranţă şi alte persoane care sunt vinovate şi care nu pot fi identificate cu precizie. Primul este fostul director general, Constantin Roibu. De asemenea, sunt membrii conducerii executive Oltchim din perioada 2009 – 2012, adică fostul director adjunct Radu Olaru, director economic Vasile Măndica şi director economic Veronica Preoteasa, directorul divizia petrochimică Daniel Mihăescu. Vinovaţi sunt toţi membrii Consiliului de Administraţie în funcţie în 2009 – 2012’, a afirmat Gheorghe Piperea.  

Din punct de vedere legal, sumele ar putea fi solicitate învinuiţilor fie în comun, fie separat, dar Legea insolvenţei prevede răspunderea solidară.  

‘În şase luni identificăm şi alte persoane vinovate de insolvenţă. Vrem să precizăm că potrivit Legii insolvenţei, atunci când sunt mai multe persoane, răspunderea lor este solidară. Printr-un raport suplimentar vom identifica şi alte persoane vinovate’, a precizat Piperea.

Pentru toate persoanele acuzate în cazul insolvenţei Oltchim instituţiile abilitate ar putea începe urmărirea penală. 

Cauzele care au condus la insolvenţa Oltchim sunt măsurile manageriale neadecvate, tranzacţiile comerciale cu firme controlate direct sau indirect de management, investiţiile ineficiente şi remunerarea non-performanţei, a declarat, la rândul său, avocatul Nicoale Bălan  la o conferinţă de presă. 

‘Cauzele care cu condus la insolvenţa Oltchim sunt măsurile manageriale neadecvate, tranzacţiile comerciale controlate direct sau indirect de management, investiţiile ineficiente care au decapitalizat substanţial societatea şi remunerarea non-performanţei’, a afirmat Bălan.   

Pe 13 martie, consilierul viceguvernatorului BNR, Bogdan Stănescu , a fost propus administrator special la OLTCHIM din partea statului

Bogdan Stănescu are 39 de ani, este absolvent al Facultăţii de Tehnologie de Procesare a Petrolului şi Petrochimie, doctor în drept şi în prezent consilier al viceguvernatorului BNR, Bogdan Olteanu.

Propunerea a fost agreată şi de sindicaliştii de la Oltchim, aceştia manifestându-şi susţinerea pentru un administrator special din partea statului român şi nu al acţionarului minoritar.

Iar pe 15 martie, Mihail Tălpăşanu a fost desemnat, noul director general al Oltchim Râmnicu Vâlcea, potrivit deciziei administratorului special

Acesta a preluat atribuţiile de la fostul director general Mihai Bălan

Pe 20 martie, Combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea a raportat pierderi nete de 403,3 milioane lei în 2012, de peste două ori mai mari decât în 2011, când s-au cifrat la 198,3 milioane lei, potrivit datelor transmise de companie Bursei de Valori Bucureşti /BVB/.

Vânzările de bunuri şi mărfuri au scăzut de două ori, de la 1,52 miliarde lei la 760,6 milioane lei, cheltuielile cu materiile prime şi materialele s-au diminuat de peste două ori, de la 908,92 milioane lei la 426,73 milioane lei, dar cheltuielile salariale au avansat cu 6,2 milioane lei (aproape 1,5 milioane euro), de la 148,25 milioane lei în 2011 la 154,48 milioane lei.

Pierderile din exploatare au crescut de aproape 3,5 ori în perioada de referinţă, de la 83,2 milioane lei la 276,42 milioane lei.

Datorii totale la finalul anului trecut erau de 2,789 miliarde lei, în creştere cu circa 30% faţă de 2011 – 2,13 miliarde lei.

În schimb luna martie a însemnat o nouă perioadă de proteste la Oltchim, salariaţii de la Oltchim Râmnicu-Vâlcea blocând în repetate rânduir DN64, Râmnicu Vâlcea – Slatina

„Am reuşit să-i conving pe oameni să deblocăm DN64, dar mâine la ora 9.00 vom relua acţiunile de protest. Am discutat şi cu colegii de la Piteşti şi mâine vor fi prezenţi şi ei aici şi nu vom renunţa la proteste până când nu vom primi răspunsuri clare la lista noastră de revendicări”, declara pentru AGERPRES Mihai Diculoiu, liderul Sindicatului Liber Oltchim. 

Şi la Piteşti zeci de angajaţi ai Diviziei Petrochimice Bradu, care aparţine Oltchim, au protestat miercuri pe drumul naţional DN 65B, care face legătura între autostrada A1 şi şoseaua spre Craiova. Protestatarii au deblocat ulterior drumul şi au continuat manifestaţia în faţa pavilionului administrativ de pe Platforma Arpechim. 

„Ne-am adunat aici atât de la Vâlcea, cât şi de la Piteşti, şi cerem insistent prezenţa primului-ministru Victor Ponta la Vâlcea pentru a ne spune odată cum stau lucrurile la combinat. Sunt oameni aici care nu au din ce trăi de trei luni de zile, au rate la bănci, au restanţe la asociaţii, au copii de crescut, e o întreagă catastrofă socială. Nu mai merge cu rapoarte, cu analize, cu aşteptări, este obligatoriu şi li se spună ceva concret, fie plecăm acasă cu salarii compensatorii, ceea ce nu-şi doreşte absolut nimeni, fie măcar ştim viitorul nostru în această întreprindere”, spunea în acele zile, liderul de sindicat Mihai Diculoiu.

În luna aprilie, Gheorghe Piperea a anunţat primele dsiponibilizări de la 

Circa 1.600 de salariaţi de la Olchim vor rămâne fără un loc de muncă, dintre care 1.055 vor fi concediaţi, iar circa 500 vor intra în şomaj tehnic a precizat avocatul Gheorghe Piperea, reprezentantul administratorului judiciar al combinatului vâlcean.

‘Deocamdată, până se aprobă noua formă a Ordonanţei 116/2006, aceasta este decizia autorităţilor: procedura de disponibilizare este suspendată. Dar, imediat ce se aprobă această Ordonanţă, care presupune şi plăţi de salarii compensatorii de la stat, urmează să se reia. Dacă cel care urmează să cumpere Oltchim, inclusiv cu Arpechim, platforma petrochimică Bradu, va fi cu siguranţă interesat să recheme disponibilizaţii de la combinat şi să dimensioneze cum va considera de cuviinţă personalul. În momentul de faţă, cei care vor să ne sprijine pentru salvarea societăţii, finanţatori şi traderi, au pus, ca una dintre condiţiile importante, disponibilizarea aceasta de personal. S-a ajuns la o cifră: 1.055 de salariaţi vor pleca, dintr-un total de 3.318, 485-495 vor rămâne în şomaj tehnic. Ceea ce înseamnă că, practic, putem vorbi despre concedieri cam la 1.600 de persoane. Acestea sunt cifre care au fost discutate inclusiv cu sindicatele’, a explicat Piperea.

El a precizat că procedura disponibilizării este suspendată în prezent, fiind condiţionată de emiterea Ordonanţei, care nu priveşte doar Oltchim, dar se va face, fiind obligatorie atât din punct de vedere al pregătirii societăţii pentru reorganizare, cât şi din cel al condiţiilor puse de finanţatori.

Gheorghe Piperea a subliniat că disponibilizarea şi ştergerea creanţelor sunt măsuri presupuse de insolvenţă, dar a atras atenţia că, în cazul falimentului, ar pleca acasă toţi cei 3.318 salariaţi de la Oltchim, dar şi mulţi alţii din industria orizontală.

‘Se vorbeşte despre insolvenţă, dar lumea se miră că sunt preconizate disponibilizări şi ştergeri de creanţe. Insolvenţa  înseamnă disponibilizări şi ştergeri de creanţe, uneori în totalitate. Insolvenţa presupune aceste două măsuri dure, dureroase, cu impact care, pe termen scurt, sunt este foarte dur. Măsurile nu se iau însă pentru a face lumea să sufere ci pentru a salva pacientul. Dacă salvezi pacientul, atunci este posibil ca aceste ştergeri de creanţe, inclusiv datorii către stat, să fie recuperate în timp, iar oamenii, locurile de muncă, să fie recreate, chiar majorate în timp. Pe de altă parte, dacă se ajunge la faliment în loc de insolvenţă, înseamnă ştergerea totală a celor 693 milioane euro datorii. De fapt, nici măcar 20 milioane euro, după calculele noastre, nu se vor duce la creditori, pentru că, a vinde Oltchim la fier vechi, înseamnă să îl decontaminezi, iar asta presupune 60 până la 80 milioane euro, iar valoarea activelor este de în jur de 100 milioane euro. A intra în faliment înseamnă nu doar că pleacă acasă 3.318 salariaţi, ci toţi cei care lucrează în industria orizontală, începând cu mari întreprinderi din Vâlcea, ca de exemplu CET Govora, Uzinele Sodice Govora, Salrom, şi continuând cu toate micile sau mediile companii care depind de Oltchim’, a mai spus reprezentantul administratorului judiciar.

Piperea a anunţat tot în aprilie Comitetul creditorilor Oltchim format din AVAS, Electrica, BCR, BT şi MFC Commodities

 

‘Adunarea creditorilor a numit cinci entităţi în componenţa Comitetului creditorilor. Este vorba despre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Electrica, BCR, Banca Transilvania şi MFC Commodities. De asemenea, Adunarea creditorilor a confirmat consorţiul format din Rominsolv SPRL şi BDO Business Restructuring RPRL ca administrator judiciar. Decizia a fost luată cu 82% din voturi pentru’, a afirmat Gheorghe Piperea. 

Administratorul judiciar al Oltchim a mai declarat că planul complet de restructurare şi de reorganizare a societăţii Oltchim nu va fi gata mai devreme de septembrie -octombrie 2013, după soluţionarea contestaţiilor la tabelul de creanţe. 

‘Pe 20 aprilie ar trebui să se definitiveze tabelul creanţelor, dar nu se va întâmpla, pentru că vor fi contestaţii la acest tabel, unele făcute chiar de foştii administratori, de sindicate. Teoretic se poate ajunge la o soluţie în iunie, dar practic nu se va întâmpla să avem un plan de reorganizare mai devreme de septembrie-octombrie 2013, pentru că aşa este realist să considerăm. Acela este momentul în care vom propune creditorilor un program de reorganizare, fie noi, fie administratorul special, fie împreună, iar în planul de reorganizare se va prevedea şi metoda de privatizare pe care o recomandăm noi şi care urmează să fie aprobată de creditori’, a spus Piperea, pe 13 aprilie, la un post privat de televiziune.

Gheorghe Piperea a precizat că s-a reuşit accesarea unor bani pe baza Legii 200/2006, privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale şi că în prezent se lucrează pentru obţinerea unei finanţări de 50 milioane euro de la o instituţie de credit.

Pe 16 aprilie, guvernul a adoptat în şedinţă ordonanţa de urgenţă privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, efectuate în baza planurilor de disponibilizare, potrivit unui comunicat al Executivului.

În context, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a precizat că la Oltchim salariile restante au fost plătite şi că sunt asigurate şi sumele pentru luna aprilie. 

Înceând cu luna aprilie a început şi ofertarea combinatului

Astfel în 18 aprilie Vosganian a anunţat că există deja vreo zece propuneri pentru privatizarea combinatului.

“Avem deja vreo zece propuneri pentru privatizare. Dar nu poate fi privatizare mai devreme de iunie, pentru că până atunci trebuie să reducem datoriile. Cu 800 milioane de euro datorie, Oltchim nu poate fi privatizat, pentru că nimeni nu va da 800 milioane euro numai să plătească datoriile”, a explicat Vosganian.

Ministrul Economiei a subliniat că Oltchim este „ipotecat până în dinţi”, deoarece, la cele 800 milioane euro datorie, se mai adaugă obligaţii de mediu şi tehnologice de 200 milioane euro.

În ceea ce priveşte obligaţiile salariale faţă de angajaţi, Vosganian a afirmat că au fost plătite toate, 100% şi vor fi plătite până în luna mai.

„În clipa de faţă toate salariile din trecut au fost plătite, chiar dacă, de la 1 ianuarie 2013 până în prezent, Oltchim a lucrat cu o capacitate medie de 32%. Toate  salariile, 100%, au fost plătite şi vor fi plătite până la 1 mai, ceea ce, în mod normal, în economia de piaţă nu se întâmplă. Pentru că am avut un angajament legat de contractele de muncă l-am onorat”, a spus şeful ME.

Acesta a menţionat că, dacă se vor face disponibilizări, persoanele concediate vor beneficia în medie de circa 2.000 de lei salariu pe o perioadă de până la doi ani, „un fel de venit de sprijin”, la care se vor adăuga, la masa credală, salariile compensatorii.

„2.000 de lei este mai mult decât salariul mediu pe economie. Încercăm să avem un număr cât mai mic de disponibilizaţi”, a mai afirmat Vosganian.

Acţionarul minoritar grupul PCC SE a propus în luna aprilie transformarea Oltchim în companie de tip holding şi reducerea numărului salariaţilor cu 1.000 de oameni

‘Propunem înfiinţarea a 9 – 12 societăţi SPV (Special Purpose Vehicle), ce vor fi deţinute de Oltchim. Fiecare SPV va primi activele necesare şi personalul adecvat, precum şi o parte din datorii. Datoriile faţă de stat, către AVAS şi companiile deţinute de stat, vor rămâne în compania de tip holding. Datoriile negarantate vor fi alocate companiei de Servicii Suport, fără furnizorii esenţiali’, a afirmat Wojciech Zaremba. 

Proprietăţile nealocate sau utilizate în comun vor fi transferate într-un SPV separat şi vor fi ulterior utilizate sau vândute, conform planului propus. Veniturile obţinute pot asigura o parte din capitalul de lucru necesar pentru funcţionarea SPV-urilor. 

SPV-ul este o societate înfiinţată pentru a realiza un scop unic al unei societăţi cu probleme. Bunurile din patrimoniul şi din fondul de rulment ale companiei cu probleme sunt transferate unei societăţi fondate special în acest scop – SPV. 

Astfel, noua structură a companiei cuprinde holdingul Oltchim Râmnicu Vâlcea, cu SPV-urile de producţie Soda (active în valoare de 67 milioane lei şi 280 angajaţi), OXO (124 milioane lei, 280 angajaţi), Polioli (173 milioane lei, 400 angajaţi), Arpechim (372 milioane lei, 580 angajaţi), PVC şi VCM (223 milioane lei, 60 angajaţi). 

Structura propusă pentru serviciile suport presupune holdingul Oltchim şi cuprinde cantina, policlinica, mentenanţa, transporturile, construcţii şi real estate, organizare în SPV-uri şi vândute. 

‘Planul permite o primă reducere a numărului de angajaţi cu 1.000 de oameni, iar personalul rămas să fie alocat în mod adecvat către fiecare SPV’, a precizat reprezentantul PCC. 

PCC propune implementarea planului în paralel cu procesul de privatizare, vânzarea SPV-urilor ce conţin serviciile de suport, renegocierea şi restructurarea datoriilor. 

Între 2013 şi 2017, PCC a calculat că bugetul de stat va înregistra pierderi de minimum 512,3 milioane lei. 

‘În opinia noastră, nu este important cine prezintă soluţia, cel mai important este care soluţie poate fi implementată cel mai bine. Sunt multe informaţii că există planuri, soluţii, dar timpul trece şi noi suntem în aceeaşi situaţie. Prezentarea noastră poate fi folosită de autorităţile române şi de administratorii judiciari’, a afirmat Wojciech Zaremba. 

Oltchim avea pierderi curente de 406 milioane lei, la finalul anului  2012. Compania înregistrează datorii de aproape 793 milioane euro, conform Tabelului Preliminar al Creditorilor, a adăugat reprezentantul PCC.  

‘Dificultăţile de finanţare constau în faptul că ajutorul de stat este imposibil, iar băncile refuză momentan orice finanţare’, a spus Zaremba.

PCC intenţionează să atragă voluntari care doresc să contribuie  la planul de reorganizare al compania vâlcene. 

‘Este ineficient să vorbeşti cu furnizorii pe rând, apoi cu băncile pe rând’, a menţionat reprezentantul PCC.

PCC SE este principalul acţionar privat din cadrul Oltchim ce deţine o participaţie de 32,34% din capitalul social al companiei. PCC este un grup de companii cu filiale în 13 ţări, condus de PCC SE, compania mamă, cu sediul în Duisburg, Germania. 

În paralel, administratorul judiciar, Gheorghe Piperea a solicitat autorităţilor să includă societatea în categoria obiectivelor strategice naţionale, deoarece cantitatea de clor utilizată în procesele de fabricaţie ar putea ucide orice formă de viaţă până în Atena, asemeni unei bombe chimice.

‘Indiferent de soluţia găsită pentru Oltchim, că se va vinde, cum se va vinde, trebuie să rămână în viaţă. Procesul de fabricaţie presupune că se creează şi se consumă clor, la o puritate de aproape 100%. Capacitatea de stocare de maximum 4.000 tone a fost atinsă, pentru că nu se putea consuma, dar se producea clor. Acum este sub 1.500 de tone. Gazul emanat este atât de toxic încât o cantitate de 10 miligrame, dacă nu mă înşel, poate ucide un om. Dacă, Doamne fereşte, este eliminată în atmosferă toată cantitatea, toată suflarea este distrusă până la Atena. Este asemenea unei bombe chimice’, a afirmat Gheorghe Piperea. 

Administratorii judiciari ai societăţii au solicitat, astfel, ca Oltchim să fie considerat obiectiv strategic naţional şi să fie păzit de angajaţii Jandarmeriei. 

‘Noi am cerut ca obiectivul acesta să fie considerat obiectiv strategic naţional. De aceea am solicitat Ministerului de Interne să fie păzit de jandarmi, nu de firme de pază, la o luna de la intrarea în insolvenţă. Autorităţile au fost de acord cu această măsură’, a adăugat Gheorghe Piperea.

În luna mai, israelienii de la fondul de investiţii israelian Fortissimo Capital au ajuns la Combinatul Oltchim din Râmnicu Vâlcea, fiind interesaţi de activele acestui agent economic

Israelienii au vizitat combinatul vâlcean şi au intrat, alături de conducere, sindicat şi administratorul judiciar Gheorghe Piperea, într-o şedinţă pentru a evalua datele şi situaţia activelor combinatului vâlcean.

Autorităţile au mai zece scrisori de intenţie pentru pentru Oltchim a declarat în luna mai Varujan Vosganian

‘În cazul Oltchim, scrisorile de intenţie a urcat la zece. Sunt investitori importanţi din India, Azerbaidjan, Rusia, Qatar, Marea Britanie, Germania. Interesul este foarte mare. Sunt şi investitori din Israel. În acest caz va fi o formulă integrată prin care să preia şi Arpechim’, a spus Vosganian. 

“Au fost înmânate preavizele de plecare acasă pentru 600 de salariaţi de la Vâlcea, urmând ca probabil în zilele următoare şi cei de la Piteşti să primească aceste preavize. Este un moment neplăcut. Nu ştim care ar mai putea fi soluţiile dar până la urmă oamenii vor pleca acasă cu alocaţia de şomaj la care se va adăuga venitul de completare plus restanţe, tichete de masă şi alte salarii prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă în funcţie de cum va merge combinatul. Noi sperăm că situaţia combinatului se va îmbunătăţi în viitorul apropiat”, a precizat Cernev. 

Avocatul Gheorghe Piperea, a precizat în luna mai că preţul de privatizare în cazul Oltchim se va stabili în funcţie de două elemente: evaluarea şi votul creditorilor.

„Preţul se stabileşte în funcţie de două elemente obiective. Un element este evaluarea, preţul va trebui cuantificat în funcţie de evaluare, şi apoi de votul creditorilor. Dacă creditorii vor vrea să recupereze din cele 793 milioane de euro 60-70%, probabil că acest preţ nu se va putea obţine. Dacă vor dori să recupereze mai puţin, probabil că acest preţ se va putea obţine. Deci, preţul în momentul de faţă va trebui să ţină cont de evaluare şi de votul creditorilor”, a arătat Piperea.

El a atras atenţia asupra faptului că la Oltchim există un portofoliu de proprietate intelectuală şi industrială care valorează multe zeci de milioane de euro. 

„Chiar şi dacă ar fi să se vândă doar acest portofoliu şi tot ar trebui să se obţină un preţ destul de consistent, încât să fie acceptat de creditori”, a adăugat avocatul. 

Referitor la creanţe, potrivit lui Piperea, creditorii chirografari nu-şi vor recupera niciun ban din creanţele pe care le deţin la Oltchim, valoarea acestor creanţe chirografare depăşind 200 de milioane de euro. 

„Procentul de recuperare  a creanţelor în acest moment este zero. Nu pot spune înainte de a avea măcar evaluarea, care este în curs, care este procentul la care să se aştepte creditorii din programul de plăţi. Cert este că, dacă ne referim la bănci, acestea şi-au provizionat deja aceste sume şi, pentru ele, ca şi pentru BNR unde trebuie să raporteze, acestea reprezintă pierderi. Băncile, însă, ca şi ceilalţi creditori care au garanţii, cu excepţia celor care au garanţii vulnerabile şi care vor fi desfiinţate de noi, vor fi întrucâtva favorizate, pentru că asta este ordinea de preferinţă din lege. Cei care vor fi realmente defavorizaţi vor fi creditorii chirografari, aceia care au obişnuit în anii anteriori să facă acest tip de business cu Oltchim care, la momentul respectiv însemna nişte profituri consistente, dar care, după insolvenţă, se vor pierde bani. Se poate vorbi de peste 200 de milioane de euro, sumă la care se cifrează aceste creanţe chirografare, şi care vor fi zero, indiferent de formulă, fie că suntem în reorganizare, fie că suntem într-un faliment. Creditorii chirografari nu vor lua niciun ban, dar cei mai mulţi dintre ei nu fac în momentul de faţă decât să plătească pentru lăcomia şi modul greşit de business în care s-au lansat împreună cu vechii administratori ai Oltchim, aşa că nu le-aş plânge de milă”, a explicat administratorul judiciar.

El a admis că a discutat informal cu cei mai importanţi creditori şi toţi ştiu că o parte consistentă din creanţa lor va fi pierdută. 

„Adică, măcar la nivelul subiectiv, toată lumea este pregătită pentru acest sacrificiu. În momentul în care se va face acea Adunare a Creditorilor, care va vota planul pe cinci categorii, vom şti dacă sunt sau nu fericiţi cu această propunere de plată pe care o vom face la momentul respectiv”, a spus el.

În luna iunie, o altă companie s-a alăturat celor deja interesate de preluarea Oltchim, fiind vorba de Socar din Azerbaidjan

„Luăm în calcul aceste proiecte de investiţii – Oltchim, Arpechim – dar avem nevoie de mai multe informaţii”, a afirmat Elshad Nassirov într-o declaraţie pentru presa română.

El a făcut parte din delegaţia azeră la întâlnirea premierului Ponta cu prim-vicepremierul de la Baku, Yagub Eyyubov, din luna iunie.

Totodată, Elshad Nassirov a afirmat că Socar „ia în calcul orice oportunitate de a livra gaz în România” şi că se gândeşte la construirea unei conexiuni între Bulgaria şi România pentru livrarea gazelor.

În replică, administratorul Oltchim, administratorul judiciar de la Oltchim a declarat că pregătirile pentru preluarea Oltchim de către compania petrolieră Socar vor fi gata în maxim o lună, dacă societatea din Azerbaijan este interesată

Piperea a mai spus că această companie din Azeibaijan este un jucător important, cu resursele necesare şi credibil.

„În ultima perioadă suntem asaltaţi de ofertele unor „ciudaţi” şi ne-am săturat de aceste oferte aşa că vom închide procedura de preselecţie”, a mai spus administratorul judiciar de la Oltchim.

El a mai menţionat că a fost pusă la punct o procedură de pregătire a Oltchim în vederea vânzării, care are o componentă financiară şi una de managment. 

La Vâlcea însă situaţia socială a salariaţilor s-a complicat în momentul anunţului că un număr de 500 de salariaţi ar urma să plece la începutul lunii augist în şomaj tehnic,

„Se fac calcule în acest sens, deocamdată, nu se ştie câte persoane vor fi trimise în şomaj tehnic, probabil vreo 5000. Acest lucru se va stabili până la sfârşitul acestei săptămâni. Este afectat personalul din secţiile unde nu există activitate în acest moment. Perioada de şomaj tehnic este 22 iulie-31 august. După aceasta dată, oamenii vor reveni la muncă mai ales că se fac demersuri pentru reluarea activităţii la Oltchim. Administratorul judiciar a semnat cu o bancă pentru un împrumut în vederea asigurării capitalului de lucru”, a declarat în 23 iulie, Corneliu Cernev.

Această măsură venea după ce în luna iunie, 930 de salariaţi de la Oltchim  fuseseră disponibilizaţi.

Sindicatul Liber Oltchim sătul de incertitudinea situaţiei de la combinat a solicitat în luna iulie, Guvernului schimbarea administratorilor judiciari ai combinatului

Conform unui comunicat al sindicatului, Consiliul întrunit în data de 25 iulie 2013 dezaprobă măsurile unilaterale ale administratorilor judiciari ai societăţii, Gheorghe Piperea şi Niculae Bălan, de a trimite în şomaj tehnic 600 de salariaţi în perioada 29 iulie – 8 septembrie 2013, după ce, în data de 25 iulie, au fost concediaţi 969 de salariaţi. 

De asemenea, reprezentanţii sindicatului afirmă că nu a fost pus în practică niciun plan de relansare al S.C. Oltchim.

‘Faţă de această situaţie gravă, Consiliul de Conducere al Sindicatului Liber Oltchim, sindicat reprezentativ în S.C. Oltchim, solicită Guvernului României – domnului prim ministru Victor Ponta, Ministerului Economiei, autorităţilor locale din judeţele Vâlcea şi Argeş să se implice direct pentru salvarea S.C. Oltchim de la faliment (…)’, se arată în comunicatul citat.

În acest context, conducerea Sindicatului Liber Oltchim solicită înlocuirea administratorilor judiciari – Gheorghe Piperea şi Niculae Bălan, luarea unei decizii politice pentru stabilirea strategiei de funcţionare şi privatizare a S.C. Oltchim, capitalizarea societăţii prin conversia creanţelor în acţiuni, implicarea autorităţilor locale din judeţele Argeş şi Vâlcea pentru redresarea Oltchim şi evitarea falimentului, dar şi acordarea, până la data de 31 iulie 2013, a drepturilor salariale (salarii şi tichete de masă) restante.

În plus, reprezentanţii sindicali menţionează că este nevoie de punerea în funcţiune a tuturor capacităţilor de producţie (inclusiv Petrochimie Piteşti, PVC, Monomer) până pe 31 august 2013, de desemnarea unui director general şi a echipei manageriale competente să salveze societatea, de un plan de reorganizare pentru relansarea Oltchim şi de un program de măsuri de austeritate, altele decât cele în plan social, pentru reducerea costurilor.

Nu în cele din urmă, sindicaliştii solicită desemnarea, de către primul ministru, Victor Ponta, a unei comisii de analiză şi decizie la nivelul Oltchim.

Luna august a debutat cu noi proteste şi greve la Oltchim, peste 100 de angajaţi ai secţiei Ramplast de la Oltchim au sistat activitatea pentru neplata salariilor pe ultimele două luni.

Cei 140 de angajaţi au refuzat să înceapă activitatea solicitând o discuţie cu conducerea combinatului pentru plata salariilor restante. Oamenii sunt nemulţumiţi că „secţia respectivă, deşi funcţionează, are comenzi, nu a fost luată în considerare de către administratorul judiciar”. Ei au susţinut că deţin informaţii că secţia respectivă ar fi „chiar propusă pentru a fi vândută de către administratorul judiciar în contul datoriilor combinatului”.

Secţia Ramplast produce PVC pentru geamurile termopan. 

Revenind la ofertanţi, compania turcă Yildirim Holding s-a arătat şi ea interesată să participe la procesul de privatizare a combinatului petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea

‘În cadrul discuţiilor, reprezentanţii Yildirim Holding Inc. s-au arătat interesaţi să participe la procesul de atragere de investiţii la SC Cupru Min SA Abrud şi de a investi, în general, în industria minieră din România, în special pe componenta minereuri. Al doilea mare producător de crom din lume, grupul de companii Yildirim Holding Inc. este interesat şi de participarea la procesul de privatizare a combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea. În viitorul apropiat, investitorii turci vor face vizite de documentare atât la Cupru Min, cât şi la Oltchim. În privinţa Cupru Min, Yildirim Holding Inc. a solicitat – şi a primit de altfel – documentaţia de precalificare în vederea participării la procesul de selecţie’, se menţiona într-un comunicat al Ministerului Economiei.

Şi compania rusă Oil Gas Trade LLC şi-a anunţat în luna august, intenţia de a prelua combinatul petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea şi rafinăria Arpechim Pitesti şi să investească ulterior o sumă de 300 de milioane de euro în formula integrată a combinatului, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei.

Ministrul de resort, Varujan Vosganian, s-a întâlnit cu reprezentanţii companiei. La discuţii au participat şi administratorii judiciar ai Oltchim, Gheorghe Piperea şi Niculae Bălan.

Ministrul le-a transmis investitorilor ruşi şi faptul că Ministerul Economiei este interesat de parteneri care să garanteze existenţa în continuare a combinatului şi i-a asigurat de faptul că firma câştigătoare va beneficia de întreg sprijinul Guvernului României.

Din punct de vedere economic, Oltchim a înregistrat, în luna iulie, un profit operaţional brut de 253.000 de euro, pentru prima dată de la intrarea în procedura de insolvenţă, iar rezultatele din august confirmă trendul pozitiv al companiei, a informat, consorţiul de administratori judiciari ai societăţii – Rominsolv SPRL şi BDO Business Restructuring SPRL, împreună cu administratorul special Bogdan Stănescu. 

Cumulat, în primele opt luni, cifra de afaceri a companiei a ajuns la 70 de milioane de euro. 

Rezultatele consolidate pentru luna august au confirmat trendul pozitiv al activităţii Oltchim, compania reuşind să crească cifra de afaceri într-o lună cu activitate redusă pe pieţele internaţionale. 

„Cifra de afaceri înregistrată în luna august reprezintă o performanţă, având în vedere faptul ca este o lună de vacanţă pe pieţele internaţionale, cu impact negativ asupra preţurilor de vânzare la export. Pentru a contracara aceste influenţe negative asupra rezultatului financiar lunar, Oltchim a luat măsuri pentru a vinde nu doar producţia lunară, ci şi din stocurile acumulate până la sfârşitul lunii iulie, per total valoarea stocurilor de produse finite reducându-se la 31 august 2013, comparativ cu 31 iulie 2013, cu 248.000 de euro”, se arată în documentul menţionat.

În aceastăp toamnă, omul de afaceri clujean Ştefan Vuza, patronul Chimcomplex Borzeşti, s-a întâlnit cu prefectul de Vâlcea, Mircea Nadolu, el exprimându-şi intenţiile de a participa la privatizarea S.C. Oltchim S.A.

Investitorul clujean a afirmat în întâlnire că deşi Oltchim se află sub legea insolvenţei şi înregistrează în continuare pierderi, el intenţionează să preia întreaga activitate a Oltchim, cu funcţionarea la capacitate maximă a tuturor secţiilor de pe platformă, asigurând capital de lucru de 50 de milioane de euro, capital de investiţii urgente de 25 de milioane de euro şi capitalurile necesare pentru investiţiile de mediu, toate aceste investiţii urmând a fi făcute în condiţiile menţinerii locurilor de muncă, a precizat  prefectul Mircea Nadolu.

Vuza controlează, prin Grupul Serviciile Comerciale Române (SCR), societatea Chimcomplex Borzeşti. Firmele care compun Grupul SCR oferă o paletă largă de produse şi servicii, începând de la produse chimice şi textile, la materiale de construcţii şi acţionează pe cinci divizii, printre care industria chimică Chimcomplex Borzeşti şi Uzuc Ploieşti.

„În cadrul acestei întâlniri de lucru, s-a concluzionat că profilele Oltchim şi Chimcomplex sunt aproape identice, atât ca tehnologie, piaţă şi canale de vânzare, cât şi ca aprovizionare cu materii prime. În acest context, omul de afaceri clujean s-a declarat interesat de funcţionarea Oltchim SA şi după privatizare, totodată manifestându-şi intenţia de a investi într-un proiect de integrare a combinatelor Oltchim Râmnicu Vâlcea şi Chimcomplex Borzeşti, proiect ce ar avea, ca puncte forte, poziţia geografică avantajoasă, pieţe internaţionale de desfacere care pot absorbi 70% din producţie, instalaţii modernizate în marea lor majoritate şi un grad sporit de competitivitate din punct de vedere al costurilor”, a relatat prefectul vâlcean.

De asemenea, potrivit prefectului, Vuza intenţionează ca Uzuc Ploieşti să deschidă un punct de lucru pe platforma vâlceană şi să preia personalul Mentchim (societate în insolvenţă), Design Ro şi Protetchim, asigurând continuitatea serviciilor acestora pe platformă. 

„Operarea şi dezvoltarea Oltchim SA. se vor realiza în contextul integrării combinatului în industria judeţului Vâlcea, prin dezvoltarea relaţiilor cu CET Govora, Salrom SA, USG, Linde Gaz. Pentru rezolvarea situaţiei Oltchim SA şi asigurarea surselor de finanţare a investiţiilor propuse, investitorul român a precizat că a purtat discuţii despre crearea unui consorţiu care să includă SIF-urile, grupuri financiare, producători de propilenă, societăţi furnizoare de materii prime sau clienţi, furnizori de utilităţi, operatori de transport etc. Totodată, în cadrul discuţiilor, s-a convenit că privatizarea Oltchim SA este un proiect de interes naţional, societatea fiind una dintre puţinele capacităţi de acest fel din Uniunea Europeană ce ar putea aduce un plus de valoare economiei româneşti”, a mai afirmat prefectul Nadolu. 

La finalul lunii septembrie, a fost vândut activul Ramplast al Otlchim, dar imediat au apărut voci care au contestat licitaţia spunînd că activul nu putea fi vândut deoarece se afla gajat încă din 2009.

În luna octombrie, primarul municipiului Râmnicu Vâlcea, Emilian Frâncu, a anunţat  că, potrivit cifrelor pe care le deţine, „declinul Oltchim” a dus la o scădere economică de 20% pentru oraş şi 40% pentru localităţile limitrofe, aferente Zonei Metropolitane.

„Ceea ce se întâmplă de un an este o catastrofă. Declinul combinatului şi apropierea unui posibil colaps poate anula economic Râmnicul şi Zona Metropolitană. Din cifrele pe care le deţin economia Râmnicului s-a prăbuşit cu 20% iar a Zonei Metropolitane cu 40%. Sunt procente critice pentru că nu s-a reuşit crearea unei alternative în timp real a acestui dezastru. Pierderea locurilor de muncă, 1000 ca număr direct din producţia combinatului, a antrenat într-o progresie aritmetică pierderea altor mii pe lângă. Panificaţie, industria cărnii, transporturile sunt domenii care au curbe în jos, piaţa imobiliară, băncile. Toate localităţile limitrofe înregistrează arierate, taxe neplătite”, a declarat Emilian Frâncu.

Acesta a făcut un apel la Victor Ponta să ia „decizii politice sau guvernamentale” în privinţa platformei industriale din Râmnicu Vâlcea, pentru a se evita dezastrul.

„Deja numărul celor care nu mai au venituri s-a mărit substanţial, restanţele la asociaţii cresc, toate acestea vor duce la încasări la bugetul local simţitor reduse, implicit la lipsa unor cofinanţări de proiecte. În acest moment premierul Victor Ponta ar trebui să vină la Vâlcea, unde este aşteptat de o populaţie care în procent de 66% a acordat votul USL în decembrie 2012”, a mai spus edilul din Râmnicu Vâlcea. 

După demisia lui Varujan Vosganian de la începutul lunii octombrie,  Andrei Gerea, nominalizat de PNL la conducerea Ministerului Economiei, a susţinut că una dintre priorităţile sale este privatizarea Oltchim.

„Venind din Argeş, nu am cum să nu mă gândesc ca o prioritate la privatizarea Oltchim”, a spus Gerea, la Parlament, adăugând că îşi doreşte ca acest lucru să se întâmple cât mai curând.

El a subliniat că preluarea conducerii Ministerului Economiei este o sarcină care îl onorează.

„Este o sarcină care mă şi onorează, dar şi având în vedere toate greutăţile (…) nu este de natură să mă cocoşeze, dar totuşi mă emoţionează şi sper să fac faţă încrederii acordate. Este, într-adevăr, un minister greu, traversăm o perioadă dificilă cu toţii, deşi România s-a încadrat de la începutul anului pe un trend ascendent din punct de vedere macroeconomic. Producţia industrială se află pe plus după multă vreme. Ştiu foarte bine că sunt foarte multe lucruri nerezolvate, deşi performanţa ministrului anterior a fost foarte bună, dar sunt convins că împreună cu colegii mei şi cei care sunt în continuare în minister voi colabora, voi reuşi să ducem la bun sfârşit sarcinile pe care le avem”, a afirmat Gerea. 

În acest timp, cifra de afaceri a Oltchim Râmnicu Vâlcea s-a dublat în septembrie faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut iar pierderile totale s-au redus cu 11,9 milioane euro, s-a menţionat într-un comunicat remis către AGERPRES de către RomInsolv SPRL, în consorţiu cu BDO Business Restructuring SPRL, administratorii judiciari ai societăţii.

‘Combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea a înregistrat în luna septembrie cele mai bune rezultate financiare lunare din ultimul an. Cifra de afaceri a companiei s-a dublat în această lună faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 11,43 milioane euro, faţă de 5,6 milioane euro în septembrie 2012. Pierderea din exploatare s-a diminuat în luna septembrie cu 7,9 milioane euro iar pierderea totală cu 11,9 milioane euro. Indicatorul EBITDA a înregistrat în această perioadă o evoluţie pozitivă, ajungând la un minus de doar 707.000 euro faţă de minus 8,45 milioane euro în septembrie 2012’, se precizează în comunicatul citat. 

La finalul lunii octombrie, directorul general al Oltchim, Mihai Tălpăşan a fost schimbat, în locul său fiind numit Marius, în urma unei discuţii pe tema Oltchim de la sediul Ministerului Economiei, la care au participat parlamentarii vâlceni, autorităţile judeţene – prefectul Mircea Nadolu şi preşedintele CJ, Ion Cîlea – administratorii judiciari, sindicatele şi ministrul Andrei Gerea.

„Dacă reuşim să găsim 15 milioane euro, cât este capitalul de lucru, ne putem întinde undeva până în iunie. Dacă nu reuşim să găsim aceşti bani, în luna februarie ne strângem mâna cu investitorii”, a declarat atunci ministrul  Gerea.

El a precizat că ar prefera prima variantă, deoarece găsirea unor investitori serioşi cere timp, dar deocamdată există unele probleme legate de asigurarea capitalului de lucru.

„Cel mai presant factor este capitalul de lucru, care este absolut necesar pentru desfăşurarea activităţii şi pentru câştigarea de timp, pentru că o astfel de acţiune precum cea demarată de noi, pentru căutarea de potenţiali investitori, cere timp. (…) Avem nevoie de aceşti bani, care se caută în primul rând la bănci. Băncile, din păcate, nu sunt foarte dornice să finanţeze, este o problemă la nivel naţional, nu numai în cazul Oltchim. Dar am reluat discuţiile, nu numai în zona bancară, ci şi în zona fondurilor de investiţii”, a precizat ministrul Economiei.

Andrei Gerea a mai spus că există deja trei consorţii internaţionale care şi-au manifestat interesul pentru preluarea companiei Oltchim, însă campania de atragere de investitori pentru privatizare va continua. Pe de altă parte, vor fi reluate şi discuţiile cu reprezentanţii OMV Petrom referitor la posibila vânzare a rafinăriei Arpechim, aflată în prezent în conservare.

„Săptămâna aceasta o să avem întâlnirea cu OMV, pentru că acum şase luni ei şi-au manifestat intenţia de a vinde rafinăria. Sigur, ar fi un plus pentru Oltchim, dar nu este atât de esenţial cum este Divizia Petrochimică Bradu. Se poate compensa lipsa rafinăriei, dar pentru Oltchim, pentru cei de la Vâlcea, şi asta au înţeles-o de-a lungul timpului, nu poate exista viitor, în forma în care este astăzi combinatul de la Râmnicu Vâlcea, fără ce se află la Piteşti. (…) Lucrurile, din punctul de vedere al tuturor, sunt clare, privatizarea se va face integrat”, a spus Andrei Gerea. 

La finalul lunii ministrul Economiei, Andrei Gerea, s-a întâlnit cu preşedinţii companiilor chineze Baota Petrochemical Group, Hengchao Sun şi Junlun Petroleum Co, Ltd, Changqing Xie, precum şi cu specialiştii celor două companii, în continuarea demersurilor pentru atragerea de investiţii la Oltchim şi redresarea economică a combinatului. 

Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, ministrul Gerea a apreciat interesul manifestat de investitorii chinezi, fiind convins că relaţiile tradiţionale dintre cele două ţări pot oferi o bază solidă pentru colaborări viitoare.

‘Pentru Oltchim, căutăm parteneri serioşi care să fie capabili să gestioneze acest colos industrial, ce poate genera o cifră de afaceri de un miliard de euro anual. De aceea, sunt foarte importante întâlnirile şi convorbirile cu investitori puternici din acest domeniu’, a spus Andrei Gerea. 

La rândul lor, partenerii de dialog au apreciat tradiţia românească în domeniul petrolier şi al petrochimiei şi au subliniat că în delegaţie au fost incluşi specialişti cu mare experienţă în această ramură, în condiţiile în care China acordă importanţă acestor investiţii şi intenţionează dezvoltarea unor proiecte în domeniul petrolier în România. 

La întâlnire au mai participat administratorii judiciari şi administratorul special ai companiei aflate în insolvenţă, managementul combinatului Oltchim, reprezentanţi ai OPSPI, dar şi ai Ministerului Economiei.

La Vâlcea, problema combinatului vâlcean „Oltchim” i-a adus la începutul lunii noiembrie, la aceeaşi masă, pe reprezentanţii conducerilor filialelor vâlcene ale Partidului Naţional Ţărănesc – Creştin Democrat, Partidul Alianţa Socialistă şi Partidul România Mare, aceştia constituind „Comitetul de Acţiune pentru Salvarea Oltchim'(CASO).

Cei trei lideri de partid, Ioan Iordăchescu(PNŢ-CD), Constantin Rotaru (PAS) şi Ion Nuică (PRM) s-au reunit pentru a concepe „un proiect care să aducă soluţii pentru combinatul chimic” şi care ar urma să fie adus la cunoştinţa cabinetului Ponta.

„Prin această iniţiativă vrem să aducem la cunoştinţa conducătorilor din administraţia centrală şi locală problemele economice care au apăsat şi apasă pe umerii comunităţii judeţene după 1996 încoace. Scopul nostru este de a forţa Guvernul să facă ceva pentru industria judeţului Vâlcea. Colateral problemei Oltchim, o să vorbim şi o să acţionăm şi pentru alte întreprinderi ale judeţului Vâlcea, care au fost fărâmiţate şi desfiinţate sută la sută”, a declarat liderul PRM, Ion Nuică.

Liderul socialiştilor a declarat, la rândul său, că diferenţele doctrinare sunt secundare în faţa priorităţilor judeţului.

„Probabil că ar fi fost greu de crezut că un socialist, un ţărănist şi un reprezentant al PRM pot fi alături într-o acţiune comună. Însă, pe noi nu ne unesc doctrinele, ne uneşte Oltchimul, la această oră, şi interesul pe care îl avem fiecare dintre noi faţă de soarta noastră, a vâlcenilor. Este aproape o lună de când căutăm soluţia de a demara acţiuni şi manifestări, în sprijinul salvării Oltchimului. Demarajul a fost destul de greoi, dar pot să salut întâlnirea care a avut loc la Consiliul Judeţean între liderii de sindicat, parlamentari şi autorităţile locale, după care întâlnirea de la Ministerul Economiei”, a precizat Rotaru.

De asemenena, liderul ţărăniştilor vâlceni, Ioan Iordăchescu a făcut apel la unitate în probleme economice care privesc soarta judeţului.

„Nu numai societatea Oltchim se află într-o situaţie dramatică. Vom studia şi vom prezenta fiecare caz în parte, acolo unde considerăm că lucrurile au degenerat. Judeţul Vâlcea se află într-o decădere economică şi pe fondul unei crize morale şi singura soluţie este să ne punem la masă şi să discutăm, din punctul nostru de vedere, situaţia cu plusurile şi cu minusurile care se înregistrează la ora actuală”, a afirmat Iordăchescu.

Tot la Râmnicu Vâlcea, pe 19 noimebrie,  Florin Rozescu, reprezentantul companiei ruseşti Oil Gas Trade, a anunţat într-o conferinţă de presă, că societatea pe care o reprezintă este gata să preia combinatul vâlcean în momentul în care va fi scos la privatizare Oltchim II.

„Aşteptăm crearea acestui Oltchim II, suntem în bune relaţii cu administratorii judiciari şi suntem gata pentru preluarea combinatului. Oil Gas Trade este o companie deţinută de două persoane fizice. Nu este nicio companie mare în spatele acestei companii cum s-a vehiculat în presă că ar fi Gazprom. OGT începând din 2002 a fost un trader pentru ţiţei. A cumpărat două rafinării care rafinează ţiţei. Pe lângă aceste rafinării OGT-ul mai deţine şi fabrici de medicamente. OGT mai are şi uleiuri şi este unul din cei mai mari distribuitori de uleiuri din Rusia. Unul dintre partenerii noştri de afaceri este Gazprom, mai este Lukoil. Acestea le-am prezentat administratorilor de la judiciari. Am prezentat şi scrisorile din partea băncilor, ni s-au cerut două, noi am adus trei. Una dintre scrisori de recomandare este de la Banca Centrală a Rusiei. Iar ca să primeşti o scrisoare de recomandare de la Banca Centrală a Rusiei trebuie să exişti pe piaţă altfel nu primeşti aşa ceva”, a spus reprezentantul pentru România al celor de la OGT.

Interesul arătat de potenţialii investitori pentru Oltchim reprezintă o mare şansă pentru salvarea societăţii, care poate redeveni un jucător important pe piaţa europeană de profil, a afirmat ministrul Economiei, Andrei Gerea.

„Eu spun că Oltchim are o mare şansă în acest moment prin interesul care este în jurul său şi cred că ar trebui să profităm, pentru că are un potenţial fantastic. Este vorba de un miliard de euro cifră de afaceri, iar acest miliard de euro greu poate fi realizat cu investiţii minime şi cu închirieri de active (…). Oltchim are nevoie de o gândire strategică şi de un capital serios investit, în aşa fel încât să revină acolo unde îi este locul pe piaţa petrochimiei europene”, a declarat Gerea în timpul unei vizite în localitatea argeşeană Ştefăneşti.

Ministrul Economiei s-a arătat mulţumit de faptul că societatea Oltchim a început să devină interesantă şi pentru capitalul autohton.

„Am văzut că sunt inclusiv investitori români care doresc şi în acest moment se poziţionează cu un important capital financiar în spate. (…) Avem un anunţ făcut de cei de la Chimcomplex, care au spus că deja au strâns o sumă importantă de bani şi sunt pregătiţi să intre decisiv în cursa pentru preluarea Oltchim”, a spus Andrei Gerea.

El a adăugat că societatea Oltchim prezintă în continuare interes şi pentru investitorii străini, o delegaţie de oameni de afaceri chinezi urmând să fie prezentă la Bucureşti, la începutul săptămânii viitoare, cu ocazia Forumului Economic China – Europa Centrală şi de Est.

„Ne aflăm pe ultima sută de metri în ceea ce priveşte derularea procedurii de insolvenţă, pe 2 decembrie vom avea adunarea creditorilor. (…) Totodată încercăm ca, până să se finalizeze procedura de vânzare, să reuşim să aducem Oltchim pe zero în ceea ce priveşte pierderile. Pe parcursul acestui an, societatea a reuşit să-şi reducă pierderile până la un nivel de aproape 700.000 de euro pe lună, noi dorim să le aducem la nivel zero, chiar cu un pic de profit, în două-trei luni”, a mai spus ministrul Economiei. 

Şi în cele din urmă, la aproape 10 luni de la intrarea Oltchim în insolvenţă, Adunarea generală a creditorilor, întrunită la Bucureşti, a aprobat pe 2 decembrie, strategia de reorganizare judiciară a Oltchim, însemnând înfiinţarea, printre altele a Oltchim SPV

„Cu un singur vot împotrivă, al celor de la Chem Impex, toţi creditorii au aprobat toate punctele de pe ordinea de zi discutate azi. Astfel, a fost aprobată strategia de reorganizare a combinatului Oltchim, însemnând printre altele înfiinţarea entităţii Oltchim SPV, societate care va fi scoasă la privatizare. Totodată, a fost aprobat raportul de evaluare al acestui activ astfel încât preţul acestei noi societăţi va fi pornirea de la 290 milioane de euro şi nu va scădea sub 160 de milioane de euro. Alt punct pe ordinea de zi a fost ca această societate să se numească simplu Oltchim, păstrând brandul consacrat pe piaţă. Şi un ultim punct a fost aprobarea procedurii de acceptare a ofertelor angajante, aceste fiind depuse până cel târziu pe 31 ianuarie 2014”, a precizat Corneliu Cernev. 

Probelemele sociale, însă nu s-au încheiat, un număr de opt salariaţi de la Oltchim au ales să  greva foamei,în această lună, pentru restanţe salariale, oaemnii pierzânu-şi speranţele că situaţia de la combinatul vâlcean se va schimba.

„Am încercat să discutăm cu colegii mei, dar decizia lor este luată. Vor rămâne în greva foamei până când cele trei revendicări ale lor vor primi un răspuns. Şi anume, ei cer un document clar prin care să fie specificată modalitatea de plată a salariilor restante pe lunile septembrie, octombrie, noiembrie. O a doua revendicare ţine de capitalul de lucru – sau dacă acesta nu se poate obţine, măcar o nouă ordonanţă prin care să poată pleca acasă cu salarii compensatorii. Şi ultima este legată de prezenţa premierului Victor Ponta la combinat, pentru că oamenii consideră că acesta este dezinformat cu privire la situaţia reală de la Oltchim”, a precizat Cernev.

El a spus că lista cu revendicări va fi înaintată prefectului Mircea Nadolu şi acesta o va remite prim-ministrului Victor Ponta.

În acest moment se aşteaptă oficial înfiinţarea societăţii Oltchim SPV şi evident depunerea de oferte angajante pentru preluarea acestei societăţi.

Compania are în prezent aproximativ 2300 de angajaţi şi lucrează la 25% capacitate.