În cursul lunii iunie 2019, deputatul PSD de Vâlcea Daniela Oteșanu i-a adresat Ministrului Educației Ecaterina Andronescu o întrebare privind implementarea de măsuri concrete în noua lege a educaţiei pentru creşterea calităţii actului educativ.

Potrivit intervenției, deputatul Oteșanu a dorit să știe poziția ministerului cu privire la o serie de măsuri care pot fi adoptate în viitoarea lege a educației pentru a crește calitatea învățământului la nivelul pregătirii profesorilor, a sistemului de predare-învățare, a structurii anului școlar, precum și a sistemului de notare și evaluare a elevilor.

O lună mai târziu, Ministerul Educației a răspuns că ”în documentul de viziune sistemică „Educația ne unește”, supus dezbaterii publice de MEN, au fost formulate o serie de propuneri pentru reorganizarea sistemului de educației din România, fiind conturat chiar un scenariu de operaționalizare.

Potrivit acestuia, MEN, prin instituții precum Institutul de Științe ale Educației, Consiliul Național de Evaluare și Examinare și Consiliul Național pentru Curriculum și Resurse Educaționale, asigură cadrul în care serviciul public de educație își atinge obiectivele.

De asemenea MEN asigură cadrul legal și metodologic de funcționare a serviciului public de educație, pe principiile subsiadirității și responsabilizării. Prin instituțiile din subordinea sa MEN contribuie la asigurarea omogenității calității și impactului demerslui educațional, în special a parcursului școlar obligatoriu.
Același document menționează că MEN garantează calitatea corpului profesoral printr-o formare inițială corespunzătoare, ce se va realiza pe parcursul a doi ani, în Centre de Formare Pedagogică, asimilate universităților, la nivel de masterat, pe baza unor programe speciale, avizate la nivel de minister, dar și în sala de clasă, cu sprijinul unor mentori recrutați din rândul profesorilor cu experiență și performanțe recunoscute în domeniul pedagogiei.

Accesul în astfel de centre de formare pedagogică va fi condiționat de demonstrarea unor aptitudini vocaționale pentru domeniul didactic.
În formarea inițială a profesorilor, cel puțin jumătate din timp va fi alocat pentru programe de mentorat de inserție, iar absolvirea acestor programe le va acorda viitorilor profesori dreptul de a preda în sistemul național de învățământ.
De asemenea, există mențiuni referitoare la suportul financiar acordat profesorilor, pentru dobândirea de specializări suplimentare pentru predarea a două sau mai multe discipline pentru predare interdisciplinară.
În ceea ce privește notarea elevilor în sistemul de învățământ preuniversitar, acesta reprezintă aprecierea și caracterizarea performanțelor atinse de elevi. Nota constituie instrumentul de diagnosticare a unui proces de achiziții științifice și cognitive, determinând ierarhia fiecărui elev în cadrul grupului de învățare din care face parte, cultivă motivația față de întreg procesul de învățare și poate oferi informații utile în vederea deciziei privind orientarea școlară și profesională, în cele din urmă exprimând o ierhie a valorilor.

Un rol hotărâtor îl deține profesorul care în timpul procesului de evaluare și notare trebuie să evite atât atitudinea de facilitate față de evaluare, cât și sancționarea rezultatelor îbținute de elevi.
Sistemele de notare a elevilor din ciclul preșcolar, primar și gimnazial din sistemul de învățământ preuniversitar românesc sunt: notarea prin culori-în învîțământul preșcolar, notarea prin calificative-insuficient, suficient, bine, foarte bine și notarea numerică pe o scară de la 1 la 10.
În afara sistemelor de notare, se utilizează aprecierea verbală care îi poate determina pe elevi să manifeste mai multe încredere în ei, cu rol de îndrumare în parcursul școlar. Profesorii, în calitate de examinatori, adaptează metodele și tehnicile de evaluare și notare, astfel încât să diminueze erorile în verificarea rezultatelor școlare ale elevilor.

Prin ordin de ministru se stabilesc structura anului școlar, respectiv perioadele de desfășurare a cursurilor și sesiunilor de examene naționale.

Conform prevederilor OMECTS 5555/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea centrelor județene/al municipiului București de resurse și asistență educațională, cu modificările și completările ulterioare, centrele județene deresurse și asistență educațională (CJRAE)/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională coordonează, monitorizează și evaluează, la nivel județean/al Municipiului București, activitatea centrului județean de asistență psihopedagogică (CJAP)/Centrul Municipiului București de Asistență Psihopedagogică și a cabinetelor de asistență psihopedagogică, a centrelor și cabinetelor logopedice interșcolare, colaborează cu centrele școlare specializate, coordonează, monitorizează și evaluează servicii specializate de mediere școlară.

Cabinetele de asistență psihopedagogică funcționează în unități de învățământ preuniversitar și asigură asistență psihopedagogică unui număr de 800 de elevi sau 400 de preșcolari.

În cadrul centrelor județene de asistență psihopedagogică lucrează profesorii consilieri școlari, încadrați ca personal didactic de predare. Ocuparea postului de profesor consilier școl se face prin concurs, pe baza unei tematici specifice domeniului Consilieri psihopedagogi conform OMEN nr. 5460/2018 și Centralizatorului privind disciplinile de învîțământ, domeniile și specializările, probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar.

Norma didactică aferentă acestui post cuprinde un număr de 40 de ore/săptămână din care 18 ore/săptămână sunt activități de asistență psihopedagogică, desfășurate individual și colectiv cu elevii și 22 de ore/săptămână activități de pregătire metodico-științifică și complementară. Un astfel de profesor are diferite atribuții care vizează activitatea de consiliere individuală sau de grup realizată la clasă și/sau la cabinetul școlar sau interșcolar de asistență psihopedagogică pentru diferite categorii de beneficiari. Posibilitatea de a propune în cadrul curriculumului la decizia școlii a unor cursuri opționale vizând dezvoltarea personală a elevilor, posibilitatea de apropune în cadrul activităților extracurriculare a unor programe de orientare școlară, profesională și a carierei elevilor, posibilitatea elaborării de stidii psihopedagogice privind opțiunile școlare și profesionale ale elevilor.

Profesorul consilier școlar colaborează cu cadrele didactice, cu alți specialiști. Cu instituții educaționale sau reprezentanți ai comunității.

În acord cu recomandările Comisiei Europene privind creșterea calității precesului de predare-învățare-evaluare în toate statele comunitare, pornind de la diagnoza de sistem, MEN va elabora un cadru-normativ menit să răspundă nevoilor actuale ale sistemului, la toate nivelurile acestuia, inclusiv la nivelul resurselor umane, în domeniul formării inițiale și continue, pentru accesul, dezvoltarea și ieșirea în/din profesia didactică.

Anterior transmiterii către Parlament, spre aprobare, proiectul legislativ va fi suspus dezbaterii publice, context în care, toți cei interesați vor putea formula propunerii/obiecții”.