Orașul Râmnicu Vâlcea trăiește o dramă, care-l desfigurează pe zi ce trece. Îl macină, îl urâțește, îl transformă într-un monstru hidos după chipul și asemănarea primarului său. O tristețe incurabilă bântuie spiritul de oraș european căzut în dizgrație. Din urbea mândră de altădată, din municipiul cu aspect de orășel cu parfum occidental, s-a ales praful. Și pulberea! Parcă și locuitorii au împrumutat starea de spirit a orașului. Îi vezi, îi simți: triști, abătuți, scufundați în gânduri.

Din nefericire, Râmnicu Vâlcea are în luna octombrie a anului de grație 2013 aspect de sat mizerabil. Și la propriu și la figurat! Străzile, trotuarele, parcurile suferă! Drumurile sunt un etern șantier haotic. Se sapă, se întrerupe circulația, se produc aglomerări, nervi întinși la maximum. Se acoperă gropile, se scarmănă din nou asfaltul pentru alte gropi, se introduc țevi, se scot țevi, se pun capace de canal, se înlocuiesc cabluri subterane. Un Turn Babel în care totul se face fără cap și fără coadă. Este un oraș fără autoritate, fără conducător, un corp ce se zbate spasmodic fără cap. Multe dintre străzi rămân nemăturate cu săptămânile, altele nu știu cum arată la față muncitorii de la Piețe Prest. Oazele de verdeață, parcurile, s-au transformat în adăposturi pentru câini fioroși. Ne e teamă să mai ducem copiii în parcuri. Locurile de joacă se degradează continuu. O realitate înfiorătoare!

În acest timp, primarul condamnat la închisoare cu suspendare pentru corupție, Emilian Frâncu, are cu totul alte preocupări, nu-l mai interesează aspectul orașului și le dă cu tifla celor care l-au votat. Este frământat de un singur gând: să producă în cel mai scurt timp cât mai mulți bani, din pământ, din iarbă verde, pentru a-și plăti avocații și pentru a-și umple cufărul ascuns în camera doamnei Droseta. Și a abandonat orașul! În spatele discursurilor sforăitoare: „Voi sculpta chipul lui Mircea cel Bătrân la Malul Alb; Voi realiza un centru de excelență în domeniul sportului; Voi finaliza până la sfârșitul anului lucrările la Pasajul Tudor Vladimirescu!; Voi realiza zona metropolitană; Voi elimina toți câinii fără stăpân într-un fel sau altul!; Voi construi locuințe sociale!; Voi anvelopa sute de blocuri! Voi…Voi…Voi….“ se ascunde disperarea că: „Voi reveni la pușcărie!“ Tocmai de aceea Frâncu își frământă creierii de dimineața până seara: cum, prin ce mijloace, să (re)intre în contact direct cu banul public. Și a găsit mijloace! Prin încredințări directe pe zeci de contracte, de achiziții publice atribuite prietenilor politici și nu numai.

Citiți tot articolul aici:http://ziaruldevalcea.ro/2013/10/31/ultimul-tun-al-popandaului-hamesit-de-la-primaria-ramnicului/