Țara noastră este folosită de multiple guverne străine, dar sunt câteva care ne-au devenit de-a dreptul „nași” fără să ne dăm seama de acest lucru. De aceea, consider necesar măcar să abordăm subiectul pentru a nu crede unii sau alții că in România suntem cu toții orbi și surzi.

O veche cunoștință a românilor este micuța, înghesuita, pretențioasa și lacoma Austrie. Toate aceste adjective i se potrivesc indiferent că vorbim despre Imperiul Austriac proclamat în 1804, Austro-Ungaria de la 1890, Austria din timpul austrofasciștilor sau despre cea de după 1955.

Dar cum îți permiți să spui una ca asta despre un partener comercial atât de important și prezent în țara noastră prin companiile sale, cum este Austria, vor nutri sau chiar rosti și scrie diverse voci îngrijorate și preocupate de viitorul țărișoarei?!

Oameni buni, firește că nu sunt împotriva capitalului și investițiilor austriece în România, doar suntem parte dintr-o Uniune, dintr-o piață liberă, unde jucăm după reguli, reguli pe care partea română, în cele mai multe dintre cazuri, le-a respectat, iar OMV, de exemplu, nu le-a respectat, ne-a șantajat cu blocarea în instanțe a proiectului Neptun Deep și a obținut o perioadă suplimentară de doi ani pentru explorare în Marea Neagră și de 15 ani în ce privește exploatarea perimetrelor preluate la privatizare (onshore). Nu cred că mai are rost să descriu implicarea guvernanților austrieci în apărarea companiilor austriece în țara noastră, comportamentul și abuzul guvernelor de la Viena în privința aderării României la Schengen. Despre asta, adulții și copiii pot afla de pe internet. Este plin de exemple.

Simt însă datoria să repun pe fluxul acestei pagini, cu ocazia împlinirii a 157 de ani de la înființarea agenției diplomatice române la Viena, un fragment scris de imbatabilul gazetar Mihai Eminescu, care explică și încearcă să se pună în pielea austriecilor care fac din acele vremuri până astăzi „tranzacțiuni pe seama României”.

Iată, deci, fragmentul: „Din punct de vedere austriecesc ar fi nedrept însă de a pretinde ca Austria să ne cruțe pe noi. Pentru orice patriot austriecesc e o datorie de a deschide porțile Orientului pentru colonizarea prisosului (surplusului) copiilor săi și desfacerea mărfurilor sale, c-un cuvânt pentru pionierii cuceririi sale. Ar fi absurd din punct de vedere austriecesc de a pretinde ca ea s-o facă aceasta cu arma în mână, când are înainte-i o cale pașnică, nebătătoare la ochi și care nimicește pe contrariu în mod atomistic, atacând prin agenți economici nu forma statului, ci pe fiecare membru al statului în parte, care nici nu știe, nici voiește să se sustragă de la această influență.”

Cei care au negociat atunci și azi „nici știe nici voiește să se sustragă de la această influență”. Citiți articolul semnat de Eminescu pentru a putea analiza critic acțiunile din aceste zile.

Prof. dr. Nicolae Georgescu

Surse:

Mihai Eminescu, Influența austriacă asupra Românilor din Principate, Convorbiri literare (X) nr. 5, 1 August 1876, pp. 165-175.

Agenția Agerpres, Relațiile bilaterale România – Austria.