Pe contul său de Facebook, deputatul PNL Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului pentru Promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului şi xenofobiei, scrie:

” Fac apel la autorități să retragă monumentul dedicat „eroilor” fostei Securităţi din Cimitirul Eroilor din Piteşti, oraşul în care s-au petrecut cele mai mari abuzuri ale Poliţiei Politice din regimul comunist.”

Despre ce este vorba?

Monumentul respectiv a fost ridicat în această săptămână de Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii (SRI), în memoria „militarilor care au activat pe ‘frontul nevăzut’, în activitatea de apărare a valorilor fundamentale ale României”, potrivit Agerpres.

Ce are Alexandru Muraru cu militarii ”care au activat pe ”frontul nevăzut” pentru apărarea ” valorilor fundamentale ale României” ?

Iată explicația sa:

”Este un fapt documentat istoric că ofiţerii de securitate și din alte unităţi ale Ministerului de Interne erau cei care acţionau direct pentru supravegherea și intimidarea populaţiei. De aceea, ridicarea unui monument funerar în onoarea foștilor ofițeri de Securitate și amplasarea sa în incinta Cimitirului Eroilor din Pitești este o acțiune care contravine angajamentelor asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.”

Cine sunt ctitorii monumentului ?

Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere (A.C.M.R.R.) din Serviciul Român de Informaţii a fost constituită în anul 1994, sub egida SRI, prin exprimarea liberă a voinţei ofiţerilor, maiştrilor militari şi a subofiţerilor care şi-au desfăşurat activitatea în structurile informative ale siguranţei naţionale ale statului român, așadar este vorba de o asociație mai mult decât legală.

Cine ar fi ”militarii care au activat pe frontul nevăzut” ?

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) care a solicitat, de asemenea, înlăturarea monumentului, consideră că:

” Cele mai multe decese ale „luptătorilor frontului nevăzut” din Departamentul Securităţii Statului au avut loc în timpul confruntărilor cu adevăraţii eroi ai României, ofiţerii, profesorii, muncitorii, ţăranii, preoţii şi studenţii, care s-au împotrivit cu arma în mână comunismului, impus în România de Armata Roşie şi Partidul Comunist Român”.

În mod sigur, cei care reclamă monumentul își găsesc o întemeiere în Legea 217/2015 a lui Crin Antonescu, unde se vorbește despre fapte condamnabile constând în „iniţierea, organizarea, săvîrşirea sau sprijinirea în orice mod a acţiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea şi integritatea teritorială a României, precum şi incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept“. Doar o decizie judecătorească ar putea stabili dacă dedicația de pe monument ar trimite sau nu, mai degrabă nu, după opinia mea, la cei amintiți de IICCMER și cumva sugerați de Alexandru Muraru.

Cred aproape cu certitudine că Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii (SRI) a avut în vedere alte cadre decât cele la care se referă IICCMER, mai ales că mesajul este clar, se referă la cei care au murit:

” în activitatea de apărare a valorilor fundamentale ale României”.

Valorile fundamentale ale României sunt cele de libertate, suveranitate, dezvoltare economică și altele din aceeași categoria oarecum atemporală.

Ținând seama că nu se specifică faptul că ar fi vorba doar despre perioada regimului comunist, solicitările lui Alexandru Muraru și ale IICCMER trebuie explicitate. În fond, au fost agenți secreți de pe timpul lui Burebista care au apărat valori pozitive.

Oricum, ținând seama de potențialul de scandal al situației și de poziția lui Alexandru Muraru, am impresia că autoritățile locale sunt în fața unei mari provocări.

Autorităţile administraţiei publice din comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive, spune Codul Administrativ, așadar situația trebuie analizată de CL Pitești și primarul Cristian Gentea.

Cum să ”retragă” primarul un monument ridicat de o asociație legal constituită și dedicat celor care ”care au activat pe ”frontul nevăzut” pentru apărarea ” valorilor fundamentale ale României” ?

În mod cert, Securitatea nu a fost alcătuită doar din torționari, cum sugerează cei ce reclamă monumentul.

Sunt sigur că primarul Cristian Gentea, primul vizat de cei care condamnă ridicarea acestui monument, va discuta cu cei implicați și va găsi o soluție corectă la această provocare.

Gheorghe Smeoreanu