Am urmărit cu atenția cuvenită conferința de presă (filmată prost, din comoditate) a lui Andrei Prepeliță care prefațează partida de luni cu CFR Cluj, iar două aspecte mi-au reținut atenția.

Antrenorul Prepeliță insistă că nu i s-a comunicat oficial că ar trebui să obțină șase puncte în următoarele trei partide (varianta GSP) nici că i s-ar fi spus că meciul cu CFR este decisiv și e nevoie de cel puțin o remiză (așa cum știu eu, pe surse).

Nici nu avea cum să îl notifice conducerea clubului în mod oficial pe astfel de aspecte, nici pe varianta unu, nici pe varianta doi, deoarece nu ar fi existat temei juridic. Totuși, Prepeliță evită să recunoască faptul că informal i s-a dat un fel de ultimatum și da, un eșec luni poate accelera luarea unei decizii de schimbare a antrenorului. De ce face acest lucru ? Simplu, pentru a primi, la o adică, despăgubiri cât mai mari, poate chiar la nivelul întregului contract.

O altă problemă, de cu totul altă natură, a fost aceea referitoare la mulțimea de greșeli individuale din compartimentul defensiv.

Andrei Prepeliță crede în mod simplist că o greșeală își are cauza exclusivă în persoana care o comite. Antrenorul pare că nu își dă seama că atmosfera, grupul, adaptarea, anturajul – așadar aspecte sociale – pot fi factori care favorizează erorile sportive. Doar cine înțelege aceste cauzalități va căuta să le controleze, aspect de care în mod cert domnul antrenor va afla în cadrul cursurilor pentru obținerea Licenței Pro.

Dincolo de aceste două probleme, Andrei Prepeliță a avut un discurs în care a apreciat că suporterilor trebuie să i se acorde respectul cuvenit.

Complezența a fost binevenită.

De remarcat și faptul că antrenorul a repetat în câteva rânduri că va juca la victorie.

G.S.