Semnul că actul de guvernare a fost şi rămâne haotic este că de multă vreme aşteptăm ştirea zilei de la guvern şi ea nu mai vine.

Vin în schimb un fel de meteoriţi de ştiri, e ca şi cum cometa guvernamentală s-ar fi rupt în mii de bucăţele care intră pâlpâind în atmosfera opiniei publice.

E frumos, e strălucitor să vezi cum o declaraţie a lui Orban sau a lui Nelu Tătaru sclipeşte pe cer câteva secunde, pentru a se ştinge apoi, mistuită de uitare, ca şi cum nu ar fi fost.

Guvernul conduce prin efemeride, stă naţiunea cu gâtul întors şi cu ochii aţintiţi spre cer urmărind spectacolul mediatic într-o noapte neagră de-ţi bagi degetele în ochi.

Vreo 20 de milioane de români orbecăie ca în romanul lui Saramago, iar pe bolta neagră trece cometa guvernamentală spartă şi cu coadă blondă ca a Alinei Gorghiu.

E Apocalipsa ? Nu, e doar Klaus Iohannis pe tronul de la Cotroceni, ca un înger al disperării urlând năpraznic ”spălați-vă pe mâini”.

Abia mai scriem, în vreme ce știrea zilei se tot amână și e puțin probabil că vom mai ajunge să o publicăm în viața aceasta.

Gheorghe Smeoreanu