Înfrângerea din meciul de fotbal Dinamo – F.C. Argeș (6-1) a provocat la Pitești o undă de șoc. Dincolo de părerea de rău că echipa din zona unde locuiesc este pe punctul de a retrograda, situația mi-a oferit prilejul să observ unele fenomene sociale foarte interesante.

Am văzut o adevărată ”revoltă a maselor” împotriva elitei conducătoare simbolizată și chiar întruchipată în persoana primarului Cristian Gentea. Prin ”mase” înțeleg, în sensul lui Ortega Y Gasset, acea mulțime umană care are doar pretenții sociale, fără să își pună problema de a fi capabilă și de a-si asuma și minime responsabilități. ”Omul – masă” este acela care urcă în avion și cere ca stewardesa să îi stea imediat la dispoziție, fără să se gândească vreo clipă la miile de ingineri care au făcut posibil ca un obiect masiv și mai greu decât aerul să se ridice și să zboare.

”Oamenii – masă” l-au insultat pe primar fără să-și pună problema că aceeași persoană a contribuit la renașterea echipei și promovarea ei din eșalonul al treilea în Liga I.

Desigur, ”omul – masă” este incult și agramat.

Am avut o discuție interesantă pe Facebook cu cineva care susținea că nu conteză să scrii corect gramatical din moment ce ideea pe care o exprimi este corectă.

Până la un punct, sunt de acord, dar fără să îmi propun să fac un eseu despre cunoaștere, pot afirma că mintea unui agramat este ca piftia, adică o ”substanță” amorfă și tremurătoare. Gramatica este structura limbii care, la rândul ei, structurează gândirea.

Un agramat poate prelua o ideea fabricată de alții, ori poate cădea întâmplător peste o idee bună, dar nu o va putea pune în contextul potrivit și, în cele din urmă, nu va emite o judecată corectă.

Foarte interesant: cu cât suporterul indignat este mai educat, cu atât comentariile sale sunt mai decente, iar cu cât este mai incult, cu atât este mai agresiv.

Agresivitatea fără limite a proștilor a umplut spațiul rețelei de socializare în aceste zile.

Interesant este cazul unui lider local de partid istoric (neparlamentar) absolvent al unei universități private, agramat total, care a luat în mână steagul revoltei și s-a urcat pe baricada insultelor.

Zace în societatea noastră eșuată un potențial de agresivitate incredibil. Desigur, frustrările și eșecul pe scară larga scot ce e mai rău din romani. Poate are dreptate Paul Celan care spunea ca există o sălbăticie a măcelului în stil romanesc (deși, tot vorba lui, moartea e un meșter din țara germana). Ferească Sfântul sa înceapă ce a mai fost cândva, blânzii noștri concetățeni, indobitociți de incultură și marginalizare, ar face sa curgă sânge pe străzi.

Desigur, nu toți cei care au comentat sunt inculți și agresivi. Cineva a postat un text foarte echilibrat pe care îl copiez aici:

” La bine suntem mulți, la rău… tot mai puțini!

Observ des acest lucru, deja nu mă mai miră. Așa suntem noi oamenii… Așteptăm eșecul cuiva pentru a-i da în cap, pentru a-l pune la pământ!

FC Argeș este aproape retrogradată! Trebuie să învățăm din greșeli, pentru că vina este comună, nicidecum singulară!

Depinde de noi toți, cei care iubim FC Argeș, care va fi viitorul echipei în perioada următoare!

De aceea spun, acum doare! Dar dacă nu vom fi uniți, clubul poate să dispară!

Omul pe care acum “valul” îl indică principalul vinovat are meritul renașterii FC Argeș! Chiar dacă nu le convine tuturor! E cel care a împins echipa de la spate! Și la bine și la greu! Iar acest lucru este cunoscut și apreciat de suporterii adevărați! Am simțit acest lucru în comentariile din ultimele ore!

Însă, ce ne facem cu cei care doar critică, cu cei care au văzut stadionul în poze și acum arată cu degetul? Unde erau când echipa se lupta prin ligile inferioare? Unde erau când “vinovatul de astăzi” credea, spera și se lupta? Unde erau când s-a promovat, când s-a intrat în play-off?

Au apărut astăzi la greu! Poate… abia așteptau momentul!

Suntem supărați, este normal, dar este și momentul să fim uniți!

Să învățăm din lecții, din reveniri, pentru că au retrogradat și alte echipe mari, iar Dinamo este cel mai bun exemplu al renașterii!

Și… vă rog, să terminăm cu idei precum… Primarul e vinovat, de ce ne trebuie fotbal, de ce bagă primăria bani la echipă, de ce mai facem stadion? Oameni buni, fără devotamentul Primarului față de echipă, FC Argeș nu mai exista de mult, fără sprijinul autorității locale nu poți ține o echipă la acest nivel! Sau… nu la Pitești! Iar stadionul va fi al întregii comunități, va fi mândria noastră, a tuturor, iar banii știți, nu vin din bugetul local!

La bine, dar mai ales la greu, FC Argeș!”

Oamenii eșuați, acel gen de om replicat masiv de societatea noastră în tranziție eternă, încearcă să își repare conștiința de sine prin insultarea celor pe care îi vede a fi mai presus. Este un mod terapeutic rudimentar, dar practicat pe scară largă în România. Pe aceeași rețea de socializare, dar în țări mai mature, nu observi asemenea fenomene.

Analfabetismul și ratarea merg împreună și nasc ură.

O înfrângere într-un meci de fotbal a provocat un tzunami de lături într-o societate alienată, umilită, tensionată. Exclușii, care sunt îngrijorător de mulți, au cedat nervos.

Este încurajată, de parcă ar fi vreo energie sfântă, emanată din ceruri, libertatea ordinară, murdară, cleioasă și băloasă.

În vremea asta, în alte țări, oamenii își văd de muncă și merg spre viitor.

Gheorghe Smeoreanu