Punerea în practică a programului întocmit de Nouveau Front Populaire este atât de complicată, aproape imposibilă, încât Macron și elita capitalistă l-au preferat pe Melenchon în dauna lui Bardella.

Rassemblement Nationale are un program relativ simplu, fiindcă nu e greu să redai Franța francezilor, suprimând ”dreptul la sol” care te face francez doar dacă ești născut pe pământ francez , precum și reunirea automată a familiilor de imigranți, propunând, în schimb, ”preferința națională” care ar acorda posturile cheie naționalilor.

Ceea ce se poate observa este că, majoritar, francezilor nu le place naționalismul, dar nu le place, mai ales, capitalismul. Frontul Popular vrea pensionarea ”precoce”, punerea la colț a sistemului bancar, o nouă lege a muncii, asistență medicală generalizată și fără criterii etc.

În programul extremei stângi putem vedea ideea că actualul sistem financiar trebuie abolit și înlocuit cu o altă economie. Cică ar fi vorba despre despre înlocuirea autoritarismului individual cu deliberarea colectivă, munca impusă cu munca emancipatoare, producția oarbă cu producția utilă. Din moment ce capitalismul nu sprijină democrația, să îl înlocuim, zice Melenchon.

Ca să existe acest Front, s-au pus deocamdată la păstrare câteva idei crețe, printre care părăsirea NATO, abolirea tratatului de liber schimb cu Statele Unite (Tafta) și cel cu Canada (Ceta) precum și „Refondarea democratică” a tratatelor europene și, dacă nu se poate, aplicarea unui „plan B”, adică ieșirea din UE.

Se observă un amestec de ratare, incompetență și figuri în cap la votanții Noului Front Popular.

Când îl asculți pe Bardella, îți faci cruce, dar când vezi ce vrea, pe față sau în secret, ghiveciul lui Melenchon, începi să îl iubești pe Emmanuel Macron.

Pentru moment, șmecheria este victorioasă, adică Moțocul francez, recte premierul Attal, demisonează, ghiveciul este lăsat la fiert, iar sistemul își vede de treabă.

Dar stați calmi, fiindcă nu am spus încă nimic despre combinația dintre troțkiști și apostolii încălzirii globale, despre dorința de schimba Constituția și a fonda o nouă Republică, a VI-a, despre ziua de muncă de 6 ore și alte năzdrăvănii.

Vorba românească se poate aplica perfect: în Franța, lenea e cucoană mare.

Gheorghe Smeoreanu