Sevastian Tudor mi se pare a fi un intelectual descoperit/ ascuns în societate. Omul este mai bun, infinit, decât ceea ce vrea să ne arate și sunt de părere că tocmai de aceea are nevoie de provocări, aproape de împingeri de la spate. A publicat, recent, două cărți excepționale:
– Județele Argeș și Mușcel în perioada celui de-al doilea Război mondial (1939 – 1945).
– Constribuții privind relațiile româno – suedeze de-a lungul vremii.
Un ochi fin observă chiar din titluri un conservatorism funciar și o eleganță de cărturar vechi și totuși actual.
Am purtat un dialog cu domnul Sevastian Tudor, o discuție din care am avut multe de aflat, ceea ce vă doresc și dumneavoastră.
(Gheorghe Smeoreanu)
Lasă un răspuns