Simplul fapt că Iohannis îl vrea pe Cîțu lider al PNL trebuie să ne îngrijoreze deoarece se știe că omul de la Cotroceni acționează la ordinul unor forțe externe.

Probabil că și Florin Cîțu a fost, precum președintele, adus la putere pe un drum prestabilit, fără nicio legătură cu democrația. În context, afirmația premierului că după ce poporul l-a dorit în fruntea guvernului este cert că și PNL îl va dori în fruntea sa pare de un ridicol nemărginit și formulată de un PR cu epoleți.

Ludovic Orban reprezintă, într-adevăr, trecutul în comparație cu Cîțu, un trecut în care partidele mai aveau un cuvânt de spus, iar votul românilor era totuși important. Nepregătit suficient pentru a fi fericit când România se vinde la bucată, Orban trebuie să lase locul marionetei perfecte capabile să trădeze fără să clipească.

Desigur, totul a fost făcut pas cu pas, fiindcă scenariștii sunt la fel de deștepți precum marii maeștrii ai șahului, prefigurează jocul până la mutări îndepărtate.

Care să fie, pe viitor, dacă va cîștiga, misiunea lui Cîțu, alta decât aceea de a privatiza nu doar carnea și oasele, ci și sângele României ? Pare evident că îndatorarea specifică asasinatului economic este ceea ce se dorește de la acest biet trădător.

Cele spuse nu înseamnă în niciun caz că Ludovic Orban este un mare patriot, că a îmbrăcat cămașa morții în lupta cu puterile garante, ci pur și simplu că el vine din istorie, nu din laborator, ca atare nu prezintă suficiente garanții.

Pe scurt, bătălia din PNL reprezintă, ca mai toate marile dispute politice din ultima vreme, o altă etapă din procesul transformării României în colonia perfectă.

Gheorghe Smeoreanu