Voi avea întotdeauna o simpatie aparte pentru ziariștii din echipele cu care am lucrat, iar printre ei se numără și Adrian Ștefănoiu, din fosta redacție ”Curierul zilei”, de la Pitești.

 

Domnul Ștefănoiu nu mai e de mult ziarist, a urmat o carieră politică rodnică în PSD, apoi s-a retras, iar acum simpatizează PNL, unde poate că este chiar membru. Nu contează.

 

Pentru că e de înțeles să nu mai poți scrie la ziar după ce ai avut funcții speciale în cadrul guvernamental, Adi Ștefănoiu scrie în această perioadă pe Facebook texte virulente la adresa PSD Argeș.

 

Presupunând că am lucra împreună în acest moment, i-aș respinge lui Adi ultimul articol și i-aș spune că nu așa se face presă.

 

Mă grăbesc să subliniez că, desigur, domnul Ștefănoiu nu mai e de mult redactorul meu și nu mai are nevoie de aprobarea mea pentru a publica ce îi dă prin cap. Totuși, ținând seama că presa e lungă, viața-i scurtă, haideți să vedem de ce nu i-aș fi publicat textul.

 

Ideea de bază este că ” Uzina Dacia a anunțat că va scădea numărul de mașini produse cu 165 de mașini pe zi. La un calcul simplu, 165 de mașini înmulțit cu 365 de zile înseamnă peste 60.000 de mașini pe an, ceea ce ar putea însemna undeva spre 20% din producția actuală. Acest lucru va lovi ca un tsunami piața muncii din Argeș.”

 

Raționamentul continuă cu ideea că: ” De aproape o săptămână, de când a devenit public acest anunț, PSD Argeș tace mâlc, nu scoate un sunet”.

 

Adrian Ștefănoiu nu rămâne la acuzații generale, ci vine cu referiri concrete: Ion Mînzînă, Simona Bucura – Oprescu,  Ioana Făcăleață. De exemplu, pe Simona Bucura o acuză Adi Ștefănoiu că în loc să se îngrijoreze cu privire la anunțul Uzinei Dacia, postează că se simte „încrezătoare”, „motivată”, „optimistă”, „plină de speranță” și se ocupă de alegerile de la Primăria București. Chiar și primarul de la Mioveni, Aurel Costache, e acuzat, considerându-se că fostul primar Georgescu n-ar mai fi dormit, ar fi leșinat pe la ușile miniștrilor.

 

Adi Ștefănoiu a fost un ziarist bun, știe tehnicile persuasiunii. Imaginea lui precum că Argeșul se prăbușește deoarece Dacia reduce producția, în vreme ce politicienii locali sunt dezinteresați, e dură, impresionantă, trezește sentimente de revoltă în rândurile cetățenilor.

 

Postarea în cauză este însă parșivă rău, pentru simplul motiv că Dacia nu își reduce producția, dacă și-o reduce,  din cauza lui Mînzînă, Bucura – Oprescu și Ioana Făcăleață. Cei trei pot face orice, de la demisie, la greva foamei, de la harakiri, la aruncatul de pe barajul Vidraru și nu au cum influența politica Dacia Renault. Poate că un ajutor de stat ar fi o soluție, nu știu, însă aceste măsuri nu se decid de către cei amintiți. În plus, nu are de unde să știe autorul acuzațiilor că acuzații nu au discutat problemele la guvern.

 

În aceste vremuri în care extremismul își ia forța din ignoranța oamenilor, e lipsit de fair – play să faci legături bolnăvicioase între politici economice de nivel european și faptul că politicienii argeșeni nu reacționează direct pe subiect.

 

Presa populistă e urâtă și înșelătoare. În plus, face rău presei, în general.

 

În fine, dacă ne-am întoarce în timp, nu aș publica textul lui Adi Ștefănoiu și el știe bine de ce.

 

Adrian Ștefănoiu a fost un excelent ziarist argeșean, o vedetă a presei.

 

Din vedetă, a mai rămas vendeta.

 

Păcat.

 

 

Gheorghe Smeoreanu