Dorind să merg ieri până la Brașov, pe Bran, iar azi să mă întroc, pe Făgăraș, am ascultat în mașină o carte, citită de Marcel Iureș. Trebuie să spun că pe lângă biblioteca mea de carți tipărite, pentru care a trebuit să contruiesc o casă, am și o bibliotecă de cărți vorbite, de audiobook-uri, cu vreo 500 de titluri.

De cele mai multe ori, o carte ascultată își dezvăluie mai multe înțelesuri decât una citită. Acum vreo patru ani, am ascultat, de-a lungul a două drumuri Albota – Timișoara și retur, „Crimă și pedeapsă”, citită de o actriță din Chișinău. Citisem romanul de două ori, o dată pe la 18, a doua oară pe la 30 de ani, dar abia acum, ascultându-l, pot spune că l-am înțeles cu adevărat. Un exemplu este că nu fusesem atent la personajul Marmeladov, iar cartea vorbită m-a făcut să-l consider unul dintre cele mai importante personaje dostoievskiene.

Un alt exemplu se referă la Mircea Cărtărescu, pentru care nu am avut vreo mare pasiune. Când am ascultat însă „Travesti” în lectura lui Claudiu Bleonț, mi-a plăcut atât de mult, încât, de atunci, îl tot citesc (sau ascult) pe Cărtărescu, cu alți ochi (alte urechi, dacă vreți). L-am sunat pe Claudiu Bleonț să-i mulțumesc fiindcă mi l-a dăruit pe Cărtărescu.

Acum, pe traseul Albota – Brașov – Rm. Vâlcea, am ascultat „Revolta maselor” de Ortega y Gasset. Am învățat la Filozofie despre această carte, am citit fragmente prin dicționare și crestomații, am citit…citate, dar nu citisem cartea. Și, de altminteri, nu citisem din Ortega y Gasset decât „Eseu despre dragoste”.

Ei bine, doamnelor și domnilor, mă mir cum de am putut trăi și cum am putut să am pretenția să lucrez în presă până acum fără această carte. Sincer, cred că după cei 500 de kilometri și după ultima silabă a cărții, am simțit că sunt alt om. Am învățat multe și mi s-au confirmat multe. De la „Cunoașterea inutilă” de Jean- Francois Revel nu am mai avut sentimentul că mă aflu în fața unei capodopere care mă va ajuta în înțelegerea fenomenelor politice.

Nu voi dezvolta aici, dar voi insista să citiți, ori să ascultați cartea. Nu faceți ca mine, nu o citiți la 57 de ani, citiți-o acum, imediat, de mâine. Dacă nu ați citit-o deja.

Citiți-o și nu vă supărați pe acest mare spaniol.