Printre urmarile lui decembrie 1989 trebuia sa fie si reasezarea valorilor. S-a considerat, de catre multi dintre noi, din nefericire, ca printr-o simpla rasturnare de clepsidra se pot aduce reparatii capitale in domeniile noastre vitale, uitindu-se faptul ca o gestica brutala si simplista poate genera, ceea ce s-a si intimplat, nu atit inversarea valorilor cit, mai grav, bulversarea tuturor reperelor existentei sociale. Atit de tare ni s-au incurcat reperele incit, daca e sa ne referim numai la domeniul vietii politice, am putut sa credem ca niste fosile vii ale trecutului nostru comunist pot aduce la suprafata prezentului apa proaspata a talentului si creativitatii poporului nostru. In realitate insa, am vazut cum, in cei 20 de ani trecuti degeaba, mai toti pitipoii care au facut ceva avere din vindutul hainelor vechi in talcioc s-au insinuat la conducerea destinelor noastre. Au lozincat, de ochii si urechile lumii, cite ceva din nevoile reale ale bietilor naivi si, incalziti bine la soarele democratiei originale, speculind clipa de neatentie a celor din jur, s-au teleportat in fotoliile de conducere ale institutiilor descentralizate ale statului, din care au facut adevarate mosii personale. Asa s-a intimplat dupa fiecare sesiune de alegeri locale si parlamentare, invingatorii si-au taiat partea leului din prada. Cum sa fie acum o exceptie?!Sa nu-mi spuna mie cineva ca a primat vreodata criteriul competentei profesionale! Iesiti din corturi in pieile goale, asa cum i-au facut mamicile lor, intelectualiceste vorbind, adica tabula rasa, ratacind bezmetici pe largile bulevarde ale economiei capitaliste, in absenta unor reguli clare si unanim acceptate, neinstruitii soldati din vestita armata a celor 15.000 de specialisti au reusit, din pacate, mai mult sa incurce decit sa ajute societatea romineasca sa-si regaseasca valorile traditionale. Acum, cind se pune problema lasarii la vatra a celor 15.000 de specialisti, cu totii se considera atit de competenti profesional, incit schimbarea lor din functii ar avea la baza criterii exclusiv politice. De parca altele ar fi fost criteriile atunci cind s-au vazut directori! Daca tot si-au facut stagiul, de ce sa nu lase locul celorlalti 15.000 de specialisti rezervisti, care au asteptat sa le vina rindul?Sigur va veni si vremea in care sa primeze criteriul competentei. S-ar putea chiar sa ne aflam acum la un inceput de drum, in acest sens, si sa vedem in functii oameni cu adevarat devotati intereselor celor pe care ii conduc. Deocamdata insa putem doar sa intuim aceasta, sa visam frumos, incercind sa ne eliberam de cosmarul de a ne vedea condusi de analfabeti si lichele. Si nu ma refer, privind in urma, la creaturile abisale care oricum cad la fund, dupa fiecare schimbare a Puterii. Pur si simplu, ma ingrozeste gindul ca in acest mil puturos al apelor politicii se zbat de-a valma mormoloci si alte reziduuri, dar si rechini supraponderali care, prin mijloace numai de ei stiute, reusesc sa se mentina in functii si, dupa fiecare val al schimbarii, isi ridica sfidatori la suprafata inotatoarea dorsala.Iata de ce zic eu ca, raminind in nota acvatica, fata de fostii stapini ai apelor trebuie procedat precum Brennus, conducatorul galilor, care, in fata romanilor invinsi, ar fi exclamat: „Vae victis!”, in timp ce pe talgerul care masura aurul platit de romani, ca pret al libertatii lor, isi arunca enorma-i sabie. Abia atunci pretul libertatii masura, cu adevarat, dimensiunile infringerii…Semnatura: Constantin Smedescu