Unii ii spun ciinelui Cesar, altii ii zic mitei Cleopatra. Daca ar fi sa botez si eu ceva cu numele senatorului Mircea Andrei, atunci acel ceva ar fi desfacatorul de bere. Spun asta fiindca Andrei pare a fi un fel de cheie universala, in sensul ca pentru desfacator nu conteaza ca berea e Tuborg sau Heineken sau Stela Artois. Nici pe Mircea Andrei nu cred ca il intereseaza prea mult ca organizatia sa este una tip PDL, ar fi putut fi la fel de bine PSD sau PNL, el tot acelasi lucru l-ar fi facut.E ceva ce imi aduce aminte de antrenorii de fotbal, pentru care nu conteaza echipa, ci performanta, iar acest lucru il face pe Mircea Andrei cu atit mai periculos pentru inamic.Uitati-va la poza de mai sus, pare ca Andrei e pe marginea terenului intr-un time-out si explica echipei sale anumite scheme de tras la poarta. Aceasta stare a presedintelui PDL Arges poate fi numita fie mercenara, fie pur si simplu profesionista, depinde cit ii esti de prieten sau de dusman. Personal, dorind de multa vreme ca politica sa devina o meserie, as opta pentru caracterizarea lui Andrei drept un profesionist care isi ia treaba in serios. Fiind vorba despre o implicare mai mult a mintii si mai putin a afectului, Andrei devine cu atit mai greu de contracarat. El nu va avea mila de nimeni, iar pe ai sai nu ii va folosi dupa cum vor muschii lor, ci pe posturile potrivite, fiindca oricum nu are cine stie ce simpatii sau antipatii.Constantin Nicolescu amesteca sentimentul cu gindirea si rezulta un cocktail carora multora li se parea dulce dar si mai multora destul de acru, in vreme ce Mircea Andrei nu pare a prefera nici Mojito, nici Pina Colada, el merge pe un Romulus autentic si foarte potrivit pentru organizatiile din mediul rural. Practicind politica sportiva, avind, se pare, talent si suficient cinism, seful portocaliilor argeseni poate cistiga partida in stil italian, practicind catenaccio si marcind un gol mai mult decit adversarii.