Poetul Aurel Sibiceanu mi-a trimis , pe internet, o scrisoare referitoare la articolul meu despre 1 Decembrie. Cum poetul acesta nu are rubrica la ziar, iar scrisoarea despre Rominia Launtrica mi s-a parut o capodopera de articol, o propun spre publicare in chenarul meu. Iata scrisoarea-articol:”Bun gasit,pe blog, George Smeoreanu ! Privitor la cofesiunea ta, despre Rominia necesara pilotilor, pentru orientare sau aterizare, iti pot spune ca sentimente asemanatoare m-au incercat si pe mine, cu deosebirea ca nu m-a felicitat nimeni si nu am felicitat pe nimeni cu prilejul Zilei Nationale a Tarii noastre(oare? ). Suntem de-o seama, biologic, si cred ca iti mai amintesti ca, atunci cind am inceput sa constientizam conceptul de Tara, Tara noastra, istoria ei, prezentul si viitorul ei ne erau prezentate ca fiind indestructibil legate de Marele Frate URSS. Ba,chiar si trecutul nostru ne era prezentat ca fiind mosit in bine de muscal. Acasa aflam alceva, de la parinti, de la bunici. Stii bine ca si despre ilutrele noastre pagini de glorie,mai tirziu,am aflat ca tarasenia nu statea chiar asa, ca tara asta, buzunarita si de noi si de altii de aiurea,a supravietuit doar printr-un miracol ,asa cum conchidea George Bratianu. Capriciile istoriei au facut ca tara asta sa aive Ziua Nationala cind vara, cind iarna,cind in post,cind in dulce. Numai dulce nu i-a fost. Mai mereu au aparut din stepe Frati mai Mari. Ba, am cunoscut protectorat si dinspre partea unor neamuri mai bune. Acuma, iata-ne procopsiti cu mai multi fratiori. Care de pe continent, care de peste Oceanul Atlantic. Cine stie ce va sa mai iesi si din grija asta clocotinda! Doar ne spunea Badia Eminescu cum ca trebuie sa ne ferim de cei ce se inghesuie sa ne vrea binele, sa ne apere cu gura.Deocamdata, au iesit mahmudele, pentru ei, din Tara asta cu suveranitatea limitata da, putem zice Rominia S.R.L -, cu identitatea dusa la Starea Civila, pentru a i se inregistra decesul sau viata pe credit,ca sa-l parafrazam pe, extremistul Ferdinand Celine.Ne-a ramas, totusi, o Rominie Launtrica,strecurata acolo de viata la tara, de basme,de povestirile batrinilor, de indiferenta ciobanilor nostri fata de stapinirile ce s-au perindat. Dar,cine stie ce se mai alege si de acest segment socio-profesiona,dinspre care unii mai spera! Vezi bine ca si belitul oii a devenit o politica europeana, ca sa nu mai vorbim de Drumul Oii,de transhumanta.Te pomini ca incurca drumul carelor Shermann! Daca in vechime ajungeai cu oaia la Marea Caspica si in vremea navalirilor tatarasti, bag sama ca bietului baci pina la Reglementarile Europei i-a fost. Dar, mai stii, deocamdata Evropa pierdu din vederea bita de corn a Baciului si de la aiasta va sa i se traga Moftangeoaicei. Sper si eu!!!!!!!! Una peste alta,draga prietene, orice ar face unii si altii, Rominia Launtrica o vom avea la suflet, asa cum si pina acuma am avut-o. Cu bine, Aurel .P.S. Aveau dreptate,in poemele lor, si Mihail Galatanu si Valentin Predescu, cind dadeau conotatii de viol unor intimplari peste fire, petrecute in legatura cu Romania.