Feciorii si slujnicele se recrutau mai ales dintre persoanele cu minte putina si limbajul gingavit. Astazi, slujnica factorilor de putere din judete e presa locala inculta si bilbiita.Exista citeva axiome ale acestei prese. Iata-le:Axioma A: Toti ziaristii talentati, cu o pregatire culturala buna sau acceptabila au devenit directori de gazete, iar toti ziaristii dotati cu capacitatea de a redacta cit de cit corect au ajuns adjunctii redactiilor.Axioma B: Marea masa a celor ce isi spun ziaristi se afla la un nivel de cultura generala penibil. In afara de majoritatea sefilor si adjunctilor, ziaristii de pe la noi, cu putine exceptii, sunt incapabili sa se orienteze in spatiul cultural dupa niste repere simple.Axioma C: Datorita inexistentei unei piete a publicitatii si, in consecinta, datorita saraciei editorilor, spre meseria de ziarist se orienteaza mai ales semidocti cu ifose, respinsii altor domenii, boemi mizeri dispusi sa traiasca dintr-un salariu pe masura. Pentru cititorul care ar vrea sa aiba mai multe amanunte, precizez ca majoritatea ziaristilor fara functii de conducere din zona intimpina dificultati daca li se adreseaza intrebari precum: In ce perioada a trait Eminescu ? Ce este tabloul lui Mendeleev ?Cind s-a desfasurat batalia de la Posada ? Cind a avut loc unirea Tarilor Romine ? Din pacate, asa stau lucrurile. Ziaristii nu cunosc nimic cu privire la doctrine si istoria acestora, nu au notiuni generale de economie, nu au citit principalele carti ale culturii romine.Consecintele sunt dintre cele mai grave, in sensul ca scriitorii la ziar nu isi pot forma o scara axiologica normala, nu inteleg fenomenele si mesajele, scriu rigid, superficial, tont. Asa se explica orientarea acestor pseudo-gazetari spre stiri pe care nici macar ei nu le-ar citi, spre reportaje goale de continut, spre intepaturi jenante la adresa actorilor politici si economici.Pe aici, clasa politica este net superioara clesei jurnalistice, macar pentru faptul ca politicienii sunt capabili sa incropeasca o afecere, sa conduca echipe, sa aiba un standard economic peste medie. Oricum, clasa politica ii priveste cu un total dispret pe jurnalisti, intelegind ca in cea mai mare parte acestia sunt impostori cu mai mult sau mai putin caracter, capabili sa se vinda pe sume derizorii. Asa se face ca ziaristii suna de multe ori in van la telefon, fac antecamera, li se raspunde in doi peri. Politicienii stiu ca presa e o sluga, o platesc pentru a li se presta servicii si se prefac ca o respecta fiindca se tem de ea. De multe ori, actorii politici platesc pentru publicarea unor comunicate sterile, dicteaza atacuri asupra adversarilor insa aproape niciodata nu vor sa se amestece social cu acesti paria cu ifose care sunt jurnalistii palmasi. Aflati de cele mai multe ori deasupra propriilor echipe din punct de vedere cultural si cu mult peste nivelul colaboratorilor din punct de vedere economic, directorii si redactorii sefi traiesc dramatic situatia. Ei stiu ceea ce spun eu acum, constientizeaza impostura dar nu au cum sa amelioreze lucrurile. In aceasta situatie, iau pe cont propriu asa-zise anchete si pamflete, devin anxiosi si duri, complexati si supracompensati. Vietuiesc in fals.Din aceste cauze presa noastra locala e plina de: atacuri subtiri si arbitrare; laude sterile si desantate; critici mizerabile; comunicate searbede; stiri functionaresti. Din cind in cind, cite o ancheta documentata de sefi sau cite un editorial scris de aceiasi provoaca rumoare si tin presa in viata. O viata de azi pe miine.Cine e de vina pentru aceasta situatie ? Lasitatea editorilor, printre care ma numar si care nu au avut curajul de a pleca din sistem, pentru a diminua infectia. Ce se mai poate face, pe termen scurt si mediu ? Se poate recalibra ziarul, pastrind un numar mai mic de pagini si de angajati, punindu-se accentul pe cele citeva stiri pe care le poate genera un judet, pe o investigatie la treizeci de zile si mai ales pe comentariul pe care il pot scrie sefii. Sa procedeze astfel cei care nu au curajul sa plece !Pe termen lung, piata va insanatosi presa pe latura tehnica si o va imbolnavi si mai mult pe dimensiunea adevarului. Slujnica de azi isi va vedea odrasla doamna. O doamna de extractie joasa, ajunsa in rindul lumii bune printr-un sir de mariaje din interes.E bine si asa, daca altfel nu se poate.