Acum, ca l-am inmormintat pe Dobrin, ma gindesc sa-i propun in mod serios presedintelui Consiliului Judetean sa ia initiativa si sa creeze, prin institutiile de cultura pe care le coordoneaza, un manual alternativ pentru elevii argeseni care sa cuprinda date despre istoria si cultura zonei. Eu cred ca integrarea europeana a copt, ca sa zic asa, clipa ca invatamintul sa devina si el macar putin comunitar. La aceasta ora, din punct de vedere financiar, scolile depind, in mare masura, de comunitati, asa incit nu vad de ce nu ar avea si ele, comunitatile, dreptul sa isi invete odraslele ce sint si ce reprezinta.De ce am plecat de la momentul acesta trist, al zilei cind l-am dus pe Dobrin la groapa ? Sa va spun de ce. Dobrin este un simbol atit de puternic al Argesului, incit eu unul, care sint vilcean, m-am simtit destul de inhibat sa scriu despre el. Mi s-a parut ca argesenii get-beget sint cei care trebuie lasati sa iasa in fata, sa se exprime despre marele lor simbol. Asa, in paranteza fie spus, nu s-a prea intimplat acest lucru, adica am auzit mai ales voci de pe alte meleaguri cintind solo, dar asta e viata. Or, Dobrin trebuie sa fie in manuale, nu numai fiindca a fost un mare fotbalist, cel mai mare, ci si un mare om, cu un destin care poate fi, din multe puncte de vedere, exemplar. A refuzat sa isi vinda sufletul pentru bani (ma rog, altele erau vremurile, dar acest lucru este de retinut) a stiut sa se reechilibreze si sa se debaraseze se anumite obiceiuri care nu il avantajau, si-a ajutat comunitatea cit a putut si niciodata, dar absolut niciodata nu s-a comportat ca o vedeta. Mai ales acest ultim aspect consider ca este unul de manual si ar trebui studiat la scoala.Istoria oamenilor si a locurilor trebuie sa fie una dintre disciplinele de baza ale unui invatamint care se vrea modern si adecvat timpului integrarilor si globalizarii. Desigur, poate nu exista posibilitatea introducerii in programele scolare a unei discipline de acest fel de azi pe miine, insa macar un cerc de studiu, o alternativa la vreo materie mai putin necesara s-ar putea incerca.Ma vad obligat sa recunosc sincer ca nu sint un specialist in pedagogie, nu stiu cum se pune problema in alte tari, cu un invatamint mai evoluat, dar bunul simt imi spune ca ideea mea (care nu e deloc creatia mea) ar trebui luata in serios si pusa in practica. Din cite il stiu eu pe Constantin Nicolescu, nu este exclus sa accepte sugestia si sa ramina, si prin asta, un promotor al spiritualitatii argesene. Daca avem „Fiii Argesului”, de ce nu i-am avea si in manuale ?!