In tumultuoasa curgere a societatii rominesti postdecembriste, asa-zis democratice, au existat numeroase momente in care virtejuri iscate aparent din senin i-au tras la fund pe cei care au indraznit sa inoate impotriva curentului. Sau pe cei care, asistind cum bucati mari din sufletul rominesc se pravaleau in viltoarea privatizarilor dubioase si pe degeaba, au incercat sa se implice direct, considerind in mod sincer ca pot contribui la consolidarea malurilor. Dar viitura vinzarii de tara a fost prea puternica, iar cei care si-au lasat propriile suflete sa curga prin albia in care fierbeau pasiunile politice si-au vazut repede si prea adinc aripile pirjolite, sfirsind prin a se retrage intr-un fel de turn de fildes al resemnarii. Intr-o astfel de ipostaza cred eu ca se afla acum o mare parte a electoratului din Rominia, peste masura de scirbit in fata jalnicului spectacol pe care i-l ofera o clasa politica in care nu mai poate avea nicio incredere.De fapt, toata evolutia societatii rominesti postdecembriste poate fi caracterizata ca un virtej continuu, fara substanta si fara directie, tragind in jos categorii sociale intregi, precum profesori, medici etc. In schimb, au iesit la suprafata tot felul de vietati abisale, obisnuite sa traiasca in medii obscure si anaerobe, motiv pentru care, sub cerul liber, au adaptat la metabolismul lor specific, de tiritura, aproape intreg jocul politic. Am ajuns, astfel, ca, mare parte din noi, sa nu ne mai asteptam sa vedem inaintind pe firul apei, impotriva curentului, vreo corabie, indiferent de ce pavilion arboreaza, orice operatiune de ecluzare inspre amonte aparindu-ne inca din start ca imposibila. Pentru ca ne-am obisnuit cumva cu existenta, in spatele barajului, a uriasului lac de acumulare al intereselor clientelare, pe care nu trebuie sa-l tulbure nicio unda potrivnica. Un baraj format de o majoritate politica extrem de eterogena, aparent monolitica, animata doar de un singur gind: sa nu treaca nici macar o barcuta, daramite aceasta corabie ce spinteca orizontul resemnarii, pe al carei pavilion scrie „Reforma Statului”
























Lasă un răspuns