Ziaristul romin trebuie sa traiasca, sa nu ajunga la spitalul de nebuni, sa se situeze la un anumit nivel economic, sa ramina compatibil cu proprietarii de media, cu colegii de breasla, cu familia,cu prietenii, chiar si atunci cind cu sine insusi nu mai e de mult compatibil.In mod normal, cei zece, douazeci, o suta sau doua sau noua de editorialisti ai tarii ar fi trebuit sa scrie, in primii ani de dupa revolutie, un singur articol, pe care sa il publice la nesfirsit si in care sa ceara sa li se spuna cine sint si unde sint teroristii. Nici un articol in plus, nici o alta tema nu ar fi fost normal sa iasa de sub pixul nostru, pina cind nu am fi primit raspuns la aceasta prima intrebare. Numai ca trebuia sa traim si noi, sa ne vindem gazetele, sa nu fim socotiti obsesivo-fobici, asa incit am trecut mai departe, lasind aceasta chestiune fara raspuns. Fie-va sila si mila de noi !Admitind ca a fost nevoie sa scriem un al doilea tip de articol, acesta ar fi trebuit sa abordeze chestiunea venirii minerilor in capitala, ani de zile ar fi fost normal sa publicam un singur articol, poate cu mici variatiuni, un articol in care sa ne punem problema cum a fost posibila migratia spre sud a miilor de oameni cu casti, lampase si bastoane, ce motivatie au avut, cine i-a manipulat. Totusi, am trecut mai departe, la alte subiecte, fara sa fi primit raspuns la intrebarile de mai sus. Fie-va sila si mila de noi ! In sfirsit, al treilea si ultimul articol pe cere trebuia sa il scriem s-ar fi referit la privatizarile vadit mincinoase, la vinzarile frauduloase, puse la cale in strainatate ori in cadrul partidelor. Acest al treilea articol ar fi trebuit sa se intrebe daca nu cumva, in doar citiva ani, Rominia a pierdut mai mult decit toate prazile de razboi luate de pe aceste meleaguri de catre romani, migratori, turci, germani, rusi. Am scris si despre asta, dar am trecut mai departe, fiindca trebuia sa existam, sa nu fim socotiti nebuni, sa ne adaptam, sa ne situam la un anumit nivel economic. Pentru asta, nu meritam decit mila si sila. Fie-va sila si mila de noi ! Cei care s-au considerat ziaristi, editorialisti, directori de opinie ar fi trebuit sa scrie in optsprezece ani cel mult trei articole, pe temele enumerate mai sus, de zeci de mii, de sute de mii de ori ar fi trebuit sa apara doar aceste trei editoriale, cu mici variatiuni, pina la epuizare, pina la nebunie, pina ne-ar fi dus pe toti la spital, ori ne-ar fi lasat muritori de foame sistemul, pina cind ar fi adus ziaristi din alta tara, pentru a scrie si altceva, insa noi, ziaristii romini, nu trebuia sa plecam din locul fix al acestor trei teme, niciodata, cu pretul bunastarii, al adaptarii, al existentei insesi. N-am facut asta.Fie-va sila si mila de noi !Nu am facut asta, ci am devenit milionari in dolari (Nistorescu) sau actionari bogati (C.T.P.) sau am calatorit pe intreg globul (Cristoiu) sau ne-am cumparat jeep-uri, ne-am facut case, am trait bine (subsemnatul).Fie-va sila si mila de noi !Acum, degeaba regretam, zadarnic incercam sa mai fim coerenti, inutil ne chinuim constiinta. Sintem ziaristii unei cauze obscure, papusile de lemn ale unor scenaristi mult mai bine platiti decit noi. In acest moment, abordam subiecte mult mai la indemina, pe care le putem rezolva dintr-un condei, cum ar fi cele legate de campania electorala uninominala. Cutare e bun, cutarica e prost, aiurea, nici noi nu credem in asemenea diagnostice, dar respectam regula jocului, una care ne permite sa raminem la un anumit nivel economic, sa nu fim trecuti in rindurile psihopatilor, sa ne intretinem vilele, sa ne schimbam masinile. Noii veniti in rindurile noastre sint foarte vehementi (Stan) in sensul ca prind in dinti un subiect minor si nu se lasa pina cind nu il sfisie, ca un lup, fiindca ei vor sa fie lupi, nu miei. Pilduitor va ramine in istoria presei cazul Piturca, la care am mai facut referire, fiindca a ajuns presa sa faca o cauza nationala din modul in care a fost adus Piturca la DNA, de parca restul problemelor ar fi fost rezolvate de mult. Fie-va sila si mila de noi ! O paralela trebuie facuta intre ziarist si omul bisericii fiindca si unul si celalalt isi tradeaza din ce in ce mai ieftin conditia, auto-secularizindu-si constiinta si viata. Calugarii si editorialistii zilelor noastre se plimba cu jeep-urile stropindu-si cu noroi, din cap pina in picioare, credinciosii si cititorii.Fie-va doar sila si atit…