De multa vreme n-am avut ocazia sa-mi pun in ordine gindurile si sa ma judec in deplina luciditate. Suferinta care m-a condus in Spitalul de Urgenta, la Sectia de reanimare a inimii, imi da aceasta sansa de-a ma autoanaliza. Ce ar urma sa ramina dupa mine? Copiii mei si cartile mele. Si poate niste amintiri nu tocmai urite. Trec prin stari diverse. Medicii ma supravegheaza cu atentie si grija. Instinctul meu de viata ma calauzeste inca. Nu stiu cind voi iesi din aceasta clinica prestigioasa, condusa de prof.dr. Serban Bradisteanu. In fiecare zi, in care trece prin saloanele de care e raspunzator, ma uit la miinile lui si nu-mi revin din emotia ca ele, aceste miini, au operat inimi. Ce vor fi facut aceste miini in copilaria medicului, cind nimeni nu se gindea la ce performante vor ajunge ele?Nu apucasem sa aflu nivelul de performanta la care au ajuns componentii acestui bastion al sanatatii. Totul se face aici ca in marile centre de sanatate ale lumii. Si, in afara de profesiunea bine insusita, mai e caldura omeneasca. Medicii, asistentele, infirmierele, brancardierii n-au timp de nimic, in afara meseriei cu care se simt datori societatii. Vietile lor personale accepta sa fie subsumate bataliei pentru viata din Urgenta Inimii. In citeva zile, acesti oameni mi-au devenit foarte dragi. Ii simt foarte apropiati. Nu ezita sa sara in ajutorul bolnavului, ori de cite ori acesta are nevoie de ajutor. Nici chestiunile penibile ale existentei nu-i descurajeaza pe acesti luptatori si pe aceste luptatoare pentru sanatatea si viata oamenilor. Mecanismul terapiei intensive de la Clinica de Chirurgie Vasculara merge perfect, tocmai ca sa nu pericliteze, in niciun moment, soarta suferinzilor ce li s-au incredintat.Au vrut multi oameni sa ma vada, aici, la spital. Regulile sunt, insa, stricte. Pe cei mai multi dintre ei, oamenii spitalului i-au intors de la usa. N-as vrea sa creada nimeni ca ar fi cumva in cauza vreun orgoliu al meu. Dimpotriva. Am nevoie de prieteni. Dar daca nici fata mea cea mare, Ioana, n-a putut ajunge la mine, se intelege cit de riguroase sunt toate. Si nici macar telefoanele celulare nu functioneaza asa cum ar trebui sa functioneze. Toate aceste interdictii ma determina la o si mai profunda viata interioara.Semnatura: Adrian Paunescu
























Lasă un răspuns