Un prieten mi-a atras atentia ca gresesc raspunzindu-l lui R.P., mai mult chiar, ca de la mine se asteapta atitudini rationale si nu expresii insultatoare. Cu greu, am ajuns la concluzia ca are dreptate. Cu greu, pentru ca iti vine sa-l injuri din reflex pe unul care are pretentia ca te cunoaste si iti poate da calificative cu privire la viata personala, la cariera, la felul de a trai si munci. In fine, asa e, cu R.P. nu te pui, are stiinta insultei si calomniei, e bine sa-l lasi in pace.Totusi, fiindca se repeta, as vrea sa lamuresc exprimarea „binefacatorul Roibu”. Pentru mine, Constantin Roibu nu e nici binefacator, nici raufacator. Am lipsit 14 ani din presa vilceana si, ca atare, nu am avut contracte de „publicitate” cu Oltchim, altii au avut si au, cu banii de la combinat isi cumpara hirtia si pixul dar si alte lucruri, cu mult mai scumpe. In 2008, am intrerupt unilateral un contract de reclama cu Oltchim, dupa doar patru, cinci luni de la semnare, fiindca Roibu afirma ca situatia e dificila, ceea ce era adevarat, muncitorii fiind dati afara sau trimisi in somaj tehnic. Cum as fi putut sa incasez bani de „publicitate” de la un combinat al statului care dadea semne de maxima dificultate ? Cu banii aceia ar fi putut fi platit un muncitor, s-ar fi putut salva de la saracie o familie…Iata de ce nu se pune problema ca C. Roibu sa imi fie mie „binefacator”, in acesti termeni judeca altii si, in mod cert, pentru ei managerul general al Oltchim chiar a fost si este un binefacator, nu pe banii sai din buzunar, ci pe banii statului. Dar asta e o alta poveste.In viata mea de ziarist nu exista „binefacatori”, exista doar parteneri sau colaboratori, asta vreau sa fie foarte clar, eu nu traiesc dintr-un contract cu statul, nu ma prefac ca fac reclama, nu iau banii de la gura celor care se duc la somaj. Altii fac asta, conform zicalei „cine zice,ala e”.Altceva nu am de discutat, mai trebuie doar sa ii multumesc prietenului care m-a tras de mineca si m-a rugat sa nu mai dau replici. Multumesc.